Zece lucruri mai puţin cunoscute despre Valea Oltului: misterele aurului din aluviuni şi povestea împăratului roman care s-a odihnit în defileu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Descrisă de Vlahuţă drept o „mare cetate ocrotitoare a românilor în zile de primejdie”, Valea Oltului rămâne una din cele mai spectaculoase zone din România. Dincolo de tabloul măreţ şi emoţionant oferit de natură, defileul Oltului păstrează o serie de mărturii ale trecerii împăratului roman Traian pe meleaguri autohtone.

Cu o lungime de 47 de kilometri, Defileul Oltului este în prezent cel mai lung defileu din ţară. De mai bine de 2000 de ani, pe lângă Olt şerpuieşte un drum strategic, care face legătura între Transilvania şi Oltenia. „Adevărul“ vă prezintă zece lucruri mai puţin cunoscute despre Valea Oltului.

1.  Decebal, victorie împotriva romanilor pe Valea Oltului

Valea Oltului a fost unul din cele mai importante drumuri din Dacia, atât din punct de vedere comercial, cât şi din punct de vedere militar. 

În anul 87 d.Hr., împăratul roman Titus Flavius Domiţianus porneşte ofensiva împotriva lui Decebal. Armata romană trece Dunărea pe un pod de vase, în apropierea localităţii Orlea. Potrivit legendei, pentru a ajunge la Turnu Roşu, locul unde se aflau ostaşii lui Decebal, trupele romane au fost nevoite să se deplaseze pe Valea Oltului. Dacii le-au ieşit în întâmpinare cotropitorilor care, prinşi în strâmtoare, nu au mai avut cum să se retragă, iar bătălia s-a soldat cu o înfrângere dureroasă pentru romani.

2. Masa lui Traian

Legenda spune că pe Valea Oltului a trecut câţiva ani mai târziu, în anul 107, şi împăratul Traian. În timpul deplasării spre capitala Daciei, conducătorul roman s-ar fi oprit pe defileul Oltului pentru a se odihni. Amenajările hidrografice din perioada comunistă au făcut ca locul să fie acoperit de ape, dar, în lunile secetoase, în mijlocul Oltului poate fi observată o fâşie stâncoasă- Masa lui Traian, pe care se spune că a mâncat împăratul roman înainte să cucerească Dacia. 

Valea Oltului la începutul secolului XX. Foto Titi Mihail Gherghina

image

3. Cetatea romană Arutela

După cucerirea Daciei, pentru a supraveghea defileul, romanii au construit de-a lungul Văii Oltului un adevărat sistem de fortificaţii, în care funcţionau unităţi militare romane. O astfel de cazarmă militară (castru) a fost ridicata în anul 137 de arcaşii sirieni, în timpul împăratului Hadrian, foarte aproape de Masa lui Traian. Ruinele Castrului de la Arutela au fost scoase la iveală în timpul săpăturilor arheologice din 1890-1892, de Grigore Tocilescu. Câţiva ani mai târziu, o parte din fortificaţia de piatră a fost distrusă de amenajarea căii ferate Râmnicu Vâlcea-Râul Vadului. De asemenea, amenajările hidrografice de pe râul Olt din anii 70’ si 80’ au făcut ca ceea ce s-a mai păstrat din castru să fie acoperit de ape. Astăzi, pe malul stâng al Oltului, foarte aproape de Mânăstirea Cozia, poate fi admirată o replică a castrului care a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.

image

4. Valea Oltului sau Via Carolina

La începutul secolului al XVIII-lea, după semnarea Păcii de la Passarowitz, Oltenia ajunge sub stăpânire austriacă. Habsburgii amenajează pe Valea Oltului un drum considerat modern pentru perioada respectiva, care putea fi parcurs cu trăsura  în 11 ore. În 1717, soseaua  a primit numele „Via Carolina”,  după împăratul Carol al VI-lea.

5. Unii istorici afirmă că printre cei care au avut un aport la dezvoltarea economică a Văii Oltului s-a numărat revoluţionarul Tudor Vladimirescu. În 1819, Tudor Vladimirescu a ajuns vătaf de plai la vama Câineni-Vâlcea, poarta spre Transilvania. Se spune că printre preocupările acestuia s-ar fi numărat şi modernizarea drumului care face legătura între Transilvania şi Oltenia. 

6. Izvoarele minerale din staţiunea Călimăneşti-Căciulata, de pe Valea Oltului, au fost descoperite în 1848 de către doi călugări de la Mânăstirea Cozia. Printre cei care au trecut pe la izvoare s-a arhiducele Leopold al Austro-Ungariei. 

7. Pe Valea Oltului a fost găsit aur. Geologul Viorel  Brana menţiona în 1958 că a fost găsit aur în aluviunile cuaternare de pe Valea Oltului, provenite din Munţii Lotrului.  

8. În 1980, Nicolae Ceauşescu plănuia să construiască o hidrocentrală uriaşă în zona Cornetu. Proiectul ar fi dus la dispariţia satelor de pe malul stâng al Oltului şi ar fi obligat autorităţile să ridice DN 7 pe versantul muntelui, astfel că tovarăşul s-a văzut nevoit să renunţe la această idee. 

 

Foto Titi Mihail Gherghina

image

9. În zona Văii Oltului se găseşte Parcul Naţional Cozia. Rezervaţia se întinde pe circa 17 000 de hectare, de-o parte şi de alta a rîului Olt. Limitele parcului se suprapun peste munţii Coziei şi mare parte din  Munţii Lotrului şi sud –estul Munţilor Căpăţânii. 

10. Pe Valea Oltului, de la limita cu judeţul Sibiu până la Călimăneşti, au fost ridicate între 1387 -1775 nu mai puţin de şapte biserici şi mânăstiri, toate declarate monumente istorice. Printre acestea se numără Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Stânişoară, Mânăstirea Turnu şi Biserica “Toţi Sfinţii” din Proieni. 

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite