O tânără astrofiziciană din România a descoperit fenomenul prin care roiurile de galaxii inactive nasc stele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Andra Stroe (27 de ani), din Constanţa, este doctorand în Astrofizică la Universitatea din Leiden (Olanda). Un studiu coordonat de ea a revelat că „oraşele de stele adormite“ formează alte stele în urma unei unde de şoc comparabile cu un tsunami cosmic.

Andra Stroe, o tânără cercetătoare în astrofizică, a descoperit procesul prin care se nasc unele stele din Cosmos. Specializată pe studiul roiurilor de galaxii, Andra a descoperit că galaxiile adormite au un rol important în popularea Universului. Coliziunea dintre roiuri produc o undă de şoc, care declanşează formarea de stele, iar stelele iau naştere din gazul interstelar.

Şocul de forţa unui tsunami cosmic este atât de mare la expulzarea acestei galaxii-pui, încât galaxia-mamă rămâne fără energie şi intră din nou în adormire, pentru alte milioane de ani. Fenomenul irepetabil se întâmplă o dată la câteva milioane de ani

„Galaxiile au foarte mult gaz acumulat, iar o undă de şoc puternică determină formarea de stele, afectând totodată galaxia care a născut aceste stele. Credeam că aceste galaxii adormite au un rol pasiv în Univers, dar când am descoperit că ele se trezesc la viaţă şi generează alte stele - nu ne-a venit să credem“, explică Andra Stroe, tânăra cercetătoare în vârstă de 27 ani.

Printre stele, de mică

Andra a visat de la 5 ani să devină astronaut. A studiat Astrofizica la Universitatea Jacobs din Bremen (Germania), apoi a obţinut masteratul la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie), fiind actualmente doctorand la Universitatea din Leiden (Olanda). Andra Stroe provine din „galaxia NASA“ de la Constanţa, ca absolventă a Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân. În timpul liceului, ea a fost unul dintre elevii premiaţi la concursurile NASA, apoi a devenit mentor al următoarelor promoţii de laureaţi.

Studiul Andrei Stroe a fost făcut împreună cu un coleg de doctorat, David Sobral, astrofizician portughez absolvent al Universităţii din Lisabona (Portugalia). Cei doi au condus o echipă de cercetare, iar concluziile au fost bazate pe munca făcută de Andra şi David (foto) în proporţie de 90%.

image

Cercetarea lor s-a concretizat în două articole ştiinţifice, pe care comunitatea de profil le-a considerat demne de a fi publicate în revista lunară a Societăţii Regale de Astronomie din Marea Britanie. Acestea au apărut în buletinul din luna aprilie „Monthly Notices of the Royal Astronomical Society“, iar ediţia online le consemnează sub titulatura „Un tsunami cosmic de dimensiuni gigantice trezeşte galaxiile comatoase“ („Giant cosmic tsunami wakes up comatose galaxies“).

Mai aproape de stele

Roiul studiat de Andra şi David are indicativul CIZAJ2243+53, dar a primit o poreclă după forma sa: „Sausage“ (cârnatul). Cum se formează roiurile de galaxii (oraşele de stele) şi tsunamiul cosmic este explicat pe înţelesul nostru. „Cel mai probabil aceste galaxii se formează independent, dar sub influenţa gravitaţiei formează aceste roiuri. «Sausage» este printre cele mai voluminoase şi grele roiuri de galaxii cunoscute în Cosmos. Apoi pentru a forma o undă de şoc, este necesară coliziunea între două roiuri extrem de masive. Aceste coliziuni sunt destul de rare, iar în istoria sa, un roi de galaxii nu trece decât o singură dată printr-un astfel de şoc“, arată Andra Stroe.

Galaxiile conţin gaz şi când trece unda de şoc, acest gaz începe încet-încet să se transforme în stele. Ai putea prognoza dacă un şoc va trece printr-o galaxie, dacă studiezi două roiuri de galaxii fix înainte de coliziune. „Noi putem observa doar un singur moment din viaţa roiului, dar putem face predicţii când se vor lovi cele două roiuri, când va lovi şocul galaxiilor. E cam ca la prognoza meteo, numai că noi facem predicţii ce se va întâmpla peste vreun milion de ani. Gazul ar putea să le mai menţină în viaţă încă vreo 500 milliarde de ani. Bineînţeles, este foarte diferit de ce găsim pe Pământ. Densitatea este foarte mică şi conţinutul este mai mult hidrogen pur (fie singur în formă atomică, fie în pereche cu alt atom de hidrogen în formă moleculară)“, detaliază tânăra cercetătoare.


Galaxia adormită CIZAJ2243+53, studiată de Andra şi David. Punctele galbene sunt stelele formate

image

De 50 ori cât Calea Lactee

Unda de şoc care se produce are o lungime de 5 milioane de ani-lumină, deci de vreo 50 ori mai mari decât Calea Lactee. Este la fel de puternică precum unda de şoc care se formează în urma unui avion supersonic. „Sunt foarte multe galaxii adormite, e imposibil de cuantificat câte. Un roi de galaxii poate avea şi 1.000 de galaxii, unele dintre ele active care formează stele, altele complet moarte, iar unele care sunt adormite. Galaxiile adormite sunt ca dimensiune cel puţin cât Calea Lactee, unele chiar de două ori mai mari. În unităţi de măsură, mărimea lor este de 100.000-200.000 de ani-lumină. Dacă luminii îi ia 8 minute de la Soare la Pământ, luminii i-ar lua 100.000 ani ca să traverseze aceste galaxii. Sunt extraordinar de îndepărtate, la 2,3 miliarde de ani-lumină“, explică Andra.

O piesă din puzzle-ul cosmic

Descoperirea Andrei şi a lui David reprezintă o piesă din puzzle-ul încă în completare al Universului. Până acum fuseseră studiate galaxiile izolate şi cele pasive/moarte care se găsesc în roiuri de galaxii inactive. Acestea au avut parte de coliziuni, dar acum sunt considerate «bătrâne» şi «liniştite».

„Până la studiile noastre nu s-au investigat în detaliu roiurile de galaxii tinere, active, care au coliziuni. De aceea rezultatele au fost surprinzătoare, pentru că noi aveam o idee de ce am putea vedea, dar ideea se baza pe roiuri bătrâne. Surprinderea noastră a fost ca roiurile tinere sunt rebele, activând pe invers faţă de roiurile bătrâne. Toate roiurile în viaţa lor trec prin aceste coliziuni şi şocuri, poate chiar toate au avut parte de o astfel de trezire la viaţă a galaxiilor dinăuntrul lor. Descoperirea noastră e foarte importantă pentru a înţelege evoluţia roiurilor de galaxii, care sunt cele mai mari structuri din Univers“, declară Andra Stroe, tânăra cercetătoare din România.

image

Vă mai recomandăm

Liceenii NASA, creatorii „oraşului spaţial“: „Cândva vom fi bunicii acestor staţii din Cosmos“

Zece ani de dominaţie românească. Profesorul Ion Băraru, părintele „galacticilor“ NASA

FOTO Ploaia de stele din galaxia NASA. Profesorul de fizică Ion Băraru: „Visul meu s-a împlinit“

FOTO Un astronaut a fotografiat Constanţa de pe Staţia Spaţială Internaţională. Imaginea a fost apreciată de mii de oameni din toată lumea




 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite