Iohannis: Parlamentul trebuie să lase Justiţia să îşi facă treaba. Marele păcat al ultimilor 25 de ani a fost confuzia între persoane şi funcţii
0
Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat astăzi, în plenul reunit al Parlamentului, noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019. La finalul discursului său, preşedintele a avut şi o serie de critici la adresa Parlamentului, referitoare mai ales la cererile venite din partea Justiţiei.
Adevarul.ro a transmis evenimentul în format livetext
UPDATE 17.15 Redăm discursul preşedintelui Klaus Iohannis:
Una dintre primele mele promisiuni făcute de la această tribună a fost aceea că voi prezenta Parlamentului, în termen de şase luni de la preluarea mandatului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Am ţinut să avem Strategia Naţională pentru a onora o promisiune şi pentru a oferi cât mai repede României şi românilor o viziune în domeniul securităţii naţionale, dar mai ales, am dorit ca acest lucru să nu se întâmple oricum, ci prin dialog şi consens. Procesul elaborării Strategiei a inclus consultarea cu specialişti, membri ai societăţii civile, partide politice. Toate acestea sunt, cred eu, o dovadă de normalitate, acea normalitate care pleacă de la lucruri simple, de la a prefera dialogul conflictului. Strategia Naţională de Apărare este obligaţia legală a preşedintelui României. Acest document nu este însă şi nu trebuie să fie un act de voinţă al unei persoane. Strategia Naţională de Apărare este o declaraţie pe care România o va face, priveşte deopotrivă statul, societatea şi cetăţeanul. Strategia se referă, de fapt, la apărare şi securitate naţională în ansamblu.
Societatea românească are nevoie de o Strategie care corespunde unei realităţi complexe. Lipsa de claritate terminologică a legislaţiei în domeniu nu poate reprezenta un obstacol în calea unui document.
România puternică, în Europa şi în lume – acesta este viitorul pe care îl construim. România puternică este o naţiune de cetăţeni ale căror drepturi şi libertăţi sunt apărare. Un stat puternic îşi respectă cetăţenii. Nu întâmplător am inclus în Strategia de Apărare garantarea drepturilor cetăţenilor. România este puternică dacă instituţiile democratice sunt puternice şi dacă cetăţenii noştri se simt reprezentaţi şi serviţi de ele.
Astăzi, securitatea naţională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, aprofundarea cooperării cu statele vecine şi intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naţionale de securitate pe care Strategia le reafirmă. România îşi asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar. Pe lângă apartenenţa la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilităţile necesare pentru a participa la apărarea colectivă. Pornind de la evaluarea vulnerabilităţilor, Strategia aduce câteva noutăţi. În primul rând, ea operează într-un concept de securitate naţională extinsă. În afara elementelor care ţin de ordine publică sau de activitatea de informaţii şi contrainformaţii, securitatea nu mai poate fi separată de economie, de existenţa unor sisteme publice funcţionale şi adaptate schimbărilor.
Este momentul ca în perioada următoare să construim consensul politic în jurul acestor teme esenţiale, un consens care să producă în mod real reformă. Tocmai de aceea, Strategia se vrea a fi echilibrată şi integratoare, axată pe mai multe dimensiuni: dimensiunea economică, diplomatică, activitatea de informaţii, contrainformaţii, dimensiunea de sănătate, educaţie.
A venit momentul să lăsăm deoparte documentele necitite şi neaplicate. Această Strategie nu este finalul unui proces, ci începutul lui.
Insist asupra unui accent: cooperarea interinstituţională. România nu îşi poate permite ca fiecare instituţie să aibă o strategie individuală. De asemenea, revin asupra necesităţii de a reînnoi curând cadrul legislativ de organizare şi funcţionare a instituţiilor din sfera apărării şi securităţii naţionale. În acest sens, o bună cooperare cu Parlamentul este fundamentală. Documentul pe care l-am înaintat vizează perioada mandatului meu. În faţa riscurilor şi vulnerabilităţilor din contextul actual, există un singur răspuns: continuitate în angajamente în raport cu aliaţii, în procesul de întărire a statului de drept, continuitate pe drumul care ni s-a cerut.
Strategia acoperă perioada în care vom marca centenarul Unirii în 2018. Ţara noastră se prezintă în faţa aliaţilor ca un partener predictibil, responsabil. Peste câteva zile, voi participa la Consiliul European unde voi promova România.
Astăzi se împlinesc şase luni de la preluarea mandatului de la preşedinte. La acel moment, ca şi la începutul acestei sesiuni, am propus Parlamentului un parteneriat care să redea încrederea cetăţenilor în această instituţie. În acest Parteneriat, sunt proiecte care au fost duse la bun sfârşit, nu sunt foarte mulţumit de toate rezultatele, dar sunt conştient de faptul că, politic vorbind, s-a găsit un minim numitor comun. Nu acelaşi lucru îl pot spune despre soluţia pentru asigurarea dreptului la vot pentru românii din Diaspora. În ciuda angajamentului făcut public, nu constat o voinţă politică a majorităţii de a promova proiectul. Nici în privinţa Justiţiei, lucrurile nu stau mai bine.
O Românie puternică este aceea în care nimeni nu este mai presus de lege, iar corupţia nu reprezintă o vulnerabilitate. Marele păcat al ultimilor 25 de ani a fost confuzia dintre persoane şi funcţii. Atunci când vin în faţa dvs. şi spun că Parlamentul trebuie să lase Justiţia să-şi facă treaba, nu o fac ca individ în nume propriu, ci în calitate de preşedinte care are o răspundere.
În România puternică, a avea o funcţie nu este un privilegiu, ci o responsabilitate care implică o conduită, mai ales la cel mai înalt nivel. Comportamentul fiecăruia dintre noi implică o ţară întreagă, imaginea ei în Europa şi în lume iar fiecare gest are consecinţe politice şi impact public.
E normal să faci un pas în spate când afectezi imaginea propriei ţări.
UPDATE 17.05 Şedinţa este prezidată de şeful Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a anunţat discursul preşedintelui Klaus Iohannis.
UPDATE 17.00 Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, lipseşte de la şedinţa plenului reunit. Tăriceanu este înlocuit de senatorul PSD Ioan Chelaru. La şedinţă participă şi directorul SRI, Eduard Hellvig.
Preşedintele Klaus Iohannis va transmite astăzi, de la ora 17.00, un mesaj în plenul reunit al celor două Camere, referitor la Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Comisiile de specialitate ale Parlamentului au aprobat Strategia în unanimitate, săptămâna trecută. Potrivit liderului deputaţilor PNL, Ludovic Orban, PSD a decis amânarea votului pentru marţi. "PSD a refuzat să accepte propunerea noastră simplă, ca după prezentarea Strategiei de Apărare, a preşedintelui, să urmeze dezbaterea şi adoptarea Strategiei. Au preferat să convoace o altă şedinţă a Camerelor reunite marţi, la ora 13.00, pentru a adopta Strategia de Apărare, invocînd un pretext jenant: o cerere din partea preşedintelui Comisiei de Politică Externă de la Senat pentru a da aviz pe strategie", a spus Orban care a adăugat că, potrivit Regulamentului, "nu se pot da avize după ce Comisia sesizată în fond a finalizat raportul".
Se încarcă comentariile...
