Deceneu şi dacii. „Noi nu suntem urmaşii Romei“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Congresul Internaţional de Dacologie
Congresul Internaţional de Dacologie

Congresul Internaţional de Dacologie, ajuns la Ediţia a XVI-a, a avut loc săptămâna trecută la Buzău. A reunit în Sala Consiliului Judeţean din Buzău peste 200 de pasionaţi ai fenomenului, atât din ţară, cât şi din străinătate. Toţi s-au reunit sub crezul comun că „Noi nu suntem urmaşii Romei!”, chiar dacă tema congresului de anul acesta a fost „Deceneu şi dacii”.

Iniţiatorul Congresului de Dacologie este dr. Napoleon Săvescu, preşedintele şi fondatorul Dacia Revival International, New York, o asociaţie a dacologilor cu statut special al O.N.U, acesta fiind şi moderatorul manifestării, în colaborare cu directorul şi preşedintele Fundaţiei ”Origini Carpatice”, Ştefan Davidescu.

La prezidiu s-au mai aflat şi membri ai Fundaţiei ”Origini Carpatice”, precum prof. Gheorghe Funar şi invitaţii speciali prof. Ana Bejan, prima femeie prefect din istoria României sau Pr.prof.dr. Mihail Milea, preşedinte-fondator Fundaţiei „Sf. Sava” din Buzău şi supranumit ”părintele scriitorilor”, Gen. Nicolae Spiroiu, Gen. Mircea Chelaru, prof. dr. Mihai Popescu.

„Când nimeni în lume nu citea, la Tărtăria se scria”

Primul Congres Internaţional de Dacologie ”Sarmizegetusa 2000” s-a desfăşurat la Bucureşti în anul 2000, dr. Napoleon Săvescu ducând de atunci o activitate intensă şi consecventă în organizarea în fiecare an a unui Congres, dar şi altor activităţi de susţinere şi promovare a istoriei, culturii şi valorilor neamului românesc. A avut o contribuţie importantă la realizarea bustului marelui istoric Nicolae Densuşianu, dezvelit la Densuş în anul 2002, la ridicarea monumentului de la Tărtăria din judeţul Alba închinat primului mesaj scris din istoria omenirii în 2003, dar şi la identificarea şi recuperarea ”plăcuţelor de la Sinaia”, documente de o importanţă majoră pentru înţelegerea civilizaţiei avansate a dacilor, despre care a vorbit în detaliu la Congresul din 2011, dar şi în sinteza de la Congresul al XVI-lea din 2015.

1

În sală au fost peste 200 de oameni, unii doar ascultători şi simpatizanţi, alţii participanţi activi. Desigur, aproape toată sala a fost cu statut de invitat special, susţinându-se peste 60 de comunicări, în plen şi pe secţiuni, pe durata a două zile, comunicări ce au abordat subiecte legate de geto-daci, protocivilizaţii, mitologii, identitate, conştiinţa neamului, aşezări şi descoperiri arheologice inedite şi multe altele.

Despre Zamolxe, despre pelasgi, tăbliţele de la Tărtaria, plăcuţele de la Sinaia, biografia Fiului lui Dumnezeu şi despre paradoxul că cifrele arabe sunt inventate de indieni, despre nobilii daci şi salutul acestora ori lupta moldovenilor pentru revenirea la limba latină, despre templul iubirii şi Ţara Luanei, sunt alte idei interesante pe care le-am auzit. Nu am reuşit să le ascult pe toate, dar voi încerca să redau câteva şi, indiferent dacă suntem sau urmaşii cuiva, urmele celor care au trăit cândva în spaţiul carpato-danubiano-pontic nu pot fi negate. 

Două genii: Eminescu şi Brâncuşi

În calitate de simplu observator al manifestării, am interacţionat pentru prima dată cu acest tip de eveniment plin de încărcătură istorică, patriotism, cultură, spiritualitate, oameni din domenii diferite, simpli sau purtând costume populare autentice ori chipiuri de daci, însă reuniţi cu toţii de o pasiune comună, eveniment presărat pe ici colo chiar şi cu ”ingrediente” care te duc cu gândul la suporterii sportivi care se luptă fanatic pentru susţinerea unei idei. Pe buzele tuturor asta se citea: ”Noi nu suntem urmaşii Romei” şi probabil aşa o fi. 

Participantul din dreapta mea, prof. Ştefan Stănculescu, filolog, spunea că ”naţia română are două genii: Eminescu şi Brâncuşi”, explicabil având în vedere că venea din Gorj. Cred că fiecare dintre noi avem tendinţa să acordăm consideraţii subiective, după cum simţim şi ne  formăm de-a lungul vieţii.  Am avut multe genii şi mai sunt, important să le descoperim, să le acordăm importanţă şi să nu ne negăm valorile ţării.

De altfel, preşedintele Fundaţiei ”Origini Carpatice”, Ştefan Davidescu, mi-a mărturisit că participanţii la Congres” nu urmăresc să schimbe ceva anume sau istoria deja scrisă, ci este doar un motiv să se întâlnească şi să pună în valoare idei sau activităţi comune”. Fundaţia ”Origini Carpatice” s-a înfiinţat în februarie 2015 prin preluarea activelor Asociaţiei ”Origini”, are caracter naţional şi îşi propune, printre multele alte scopuri, ”cunoaşterea şi punerea în valoare a ţinuturilor de la Curbura Carpaţilor şi a spaţiului carpato – dunăreano – pontic, precum şi cunoaşterea şi promovarea istoriei adevărate a traco – geto – dacilor – valaho – românilor, strămoşii reali ai poporului român, cu coborârea până la atlanto – pelasgi”. Recent, în luna mai, Fundaţia a contribuit la inaugurarea monumentului „Iorgu Cozma”, un erou al războiului de independenţă, din satul Ursoaia, comuna Vipereşti.

Aşa cum spunea şi domnul Alexandru Mironov, prezent la eveniment, în încheierea prelegerii domniei sale despre ”traseul protocivilizaţiilor, începând din Anatolia, trecând prin spaţiul nostru până la posibila piramidă de lângă Sarajevo” ar trebui să se înceapă cercetări sistematice astfel încât ceea ce astăzi reprezintă legende, să devină curând certitudini şi să facem ca ”adevărul ştiinţific să treacă în faţă”, în toate tipurile de publicaţii. Istoria omenirii este mult prea străveche să ne limităm la traci, geţi, daci sau pelasgi, este poate acel mix de gene dintre Homo Neanderthalis şi Homo Sapiens, supravieţuind genele celui mai puternic, citându-l pe Adrian Nicolae, autorul cărţii ”Revoluţia după Darwin. Pledoarie pentru specia umană”.Dar, adaug eu, mai contează ce spune testul genetic dacă noi înşine nu se simţim oameni?

”Am cerut UNIREA CU ŢARA. Sperăm ca anul 2018 să ne aducă biruinţa! Să facem unirea cu patria mamă!”

Discursul sensibil al prof. Ana Bejan, prima femeie prefect din istoria României (judeţul Soroca), privind ”Lupta intelectualilor moldoveni pentru revenirea la limba română şi grafia latină” a smuls ropote de aplauze. A venit însoţită de redactorii Observatorului de Nord din Soroca, Victor şi Elena Cobăsneanu, ziarul fiind unul care oglindeşte toate evenimentele care au loc în ţară şi în care se redau foarte multe interviuri cu marile personalităţi care cunosc adevărul istoric.

1

Prof. Ana Bejan a povestit cum sute de ani, basarabenii nu au  cunoscut adevărul şi că abia după anul 1989 au reuşit să pătrundă în adevărurile istoriei românilor care a fost interzisă în Basarabia. Atunci a început emanciparea naţională şi, ca întotdeauna în acest proces, cei mai implicaţi au fost intelectualii: scriitorii, profesorii, medicii dar şi oamenii simpli care gândeau româneşte, scriau şi simţeau româneşte. Aşa a început ”Mişcarea de eliberare naţională” de o amploare foarte mare.

”Amintesc celor care nu au fost în Basarabia că hotarul ţării nu este pe Prut, ci este pe Nistru, pentru că ”de la Nistru pân` la Tisa, tot românul plânsu-mi-s-a, că nu mai poate străbate de atâta străinătate”, spunea Eminescu. Ţara începe de la Soroca, de la cetatea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt unde am apărat ideea românismului, ideea creştinismului, noi am acolo am stat”, specifică Ana Bejan. 

De asemenea, Ana Bejan a mulţumit părintelui Milea şi prof. Marius Constantinescu, că datorită lor revista ”Origini” ajunge la Soroca, o revistă foarte interesantă care trebuie să existe în toate şcolile şi bibliotecile din Republica Moldova. A mulţumit şi celor care au donat sute şi sute de cărţi şi literatură, acum având un motiv în plus să fie fericiţi şi să lupte pentru cauza păstrării latinităţii.

”Noi nu ne considerăm martiri, noi ştim ce inseamnă imperiu şi lupta pentru identitatea naţională, asta a fost cel mai greu. Trebuie să ne cunoaştem trecutul, dar să răspundem şi la întrebarea ”unde mergem”?. Trebuie să ne susţineţi pentru că atunci când ne-a fost greu, lacrimile ne-au fost şterse de intelectualii din România. Mi-amintesc că primeam ziarul ”Glasul naţiunii” care se făcea la Vilnius şi era pentru noi ca o bucăţică de pâine caldă. Copiii învăţau grafia latină din acest ziar pentru că nu aveam absolut nimic. În manualele de istorie nu se amintea despre România, ci doar despre români” completează Ana Bejan.

”O istorie falsificată, am trăit în Basarabia fără destin. Acum încercăm să ne creăm destinul”

Datorită luptei pe care au condus-o intelectualii, 70% dintre românii basarabeni vorbesc limba română, pentru că oamenii s-au unit suflet lângă suflet, au îngenuncheat şi s-au rugat să răzbească.
Doamna prof. Ana Bejan a participat la toate cele trei Adunări Naţionale şi a spus că de fiecare dată participanţii s-au rugat genunchi pentru limba română, pentru tricolor, pentru independenţă, iar recent, la a patra mare Adunare Naţională care a avut loc pe 5 iulie 2015 , tinerii militanţi s-au întâlnit şi au hotărât să se facă unire.

”Am cerut UNIREA CU ŢARA! Sperăm ca anul 2018 să ne aducă biruinţa! Să facem unirea cu patria mamă!”

Prima zi a Congresului s-a încheiat cu o seară festivă organizată de directorul artistic al Fundaţiei ”Origini Carpatice”, interpretul George Snae, la care au fost invitaţi să animeze atmosfera: ”Nemuritorii”, Teodora Bârsan, Diana Ioniţă, Claudia Colniceanu, Laura Constantin şi, nu în ultimul rând, câstigătoarea trofeului X-Factor, Adina Răducan.

A doua zi, după terminarea comunicărilor pe secţiuni, invitaţii s-au deplasat pe traseul Monteoru-Pietroasele-Năeni, într-o scurtă vizită de documentare, cu un popas la aşezământul Sfântul Sava din Năeni.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite