FOTO „Obârşia Mioriţei“, la porţile Caşinului. Eveniment cultural internaţional „pentru perenizarea sufletului românesc“
0
La sfârşitul acestei săptămâni, cu prilejul „Zilelor comunei Caşin“ va avea loc un amplu eveniment cultural-„Obârşia Mioriţei“ la care vor participa reprezentanţi ai principalelor instituţii de cultură din România şi Republica Moldova. Tot cu această ocazie va fi lansată şi excelenta monografie a lui Constantin Tudose, „Porţile de lemn ale satului. Porţi ale sufletului“, în ediţie bilingvă.
Comuna băcăuană Caşin devine la sfârşitul acestei săptămâni centrul spiritualităţii şi tradiţiilor româneşti. Academicieni, profesori universitari, reprezentanţi ai celor mai importante instituţii de cultură din România şi Republica Moldova vor participa la un eveniment dedicat perenizării sufletului românesc. Comuna băcăuană Caşin este depozitara unor vechi tradiţii, obiceiuri şi simboluri româneşti. Mai mult, pe tărâmurile de munte de aici ar fi şi Obârşia Mioriţei.
La 20 de kilometri de satul Caşin se găsesc ţinuturile celor trei personaje ale poemului popular Mioriţa, o adevărată capodoperă a neamului românesc, transmisă prin viu grai, de-a cursul ultimilor milenii. Ţinutul baciului moldovean este în valea Caşinului, al baciului vrâncean, în comunele din proximitate, din Vrancea, Soveja şi Tulnici iar ţinuturile baciului ungurean, peste munte, dincolo de Înţărcătoarea, în Breţcu. „Munţii Clăbuc şi Zboina sunt aparţinători de la începuturi şi firesc de valea Caşinului. Scutarii, pentru cei care nu ştiu, erau şefii ciobanilor, administratori de stână. Ei bine, la o distanţă relativ mică de acei munţi, pe valea Caşinului se află localitatea ... Scutaru. Punct şi atât... Personalităţi importante ale scrisului românesc şi ale începuturilor scrise a baladei Mioriţa au venit şi au stat mai mult sau mai puţin la Soveja (Alecu Russo şi Vasile Alecsandri), aşa încât Mioriţa atârnă cam mult către Soveja în această cumpănă a ţinuturilor de baladă. Nu numai că nu stăpânesc filosofia, dar nici măcar o altă ştiinţă umanistă, însă zic şi eu, ca omul simplu, apelând la argumente de bun simţ şi la cele enumerate mai sus: „De ce nu Caşinul o referinţă, o alternativă la Soveja, în această frumoasă dispută regională şi naţională?”, precizează Constantin Tudose, în lucrarea „Etnografie şi tradiţie în Caşin”, apărută anul trecut.
Programul şi invitaţii
Evenimentul „Obârşia Mioriţei“ începe sâmbătă dimineaţă, la 8 şi jumătate, odată cu oficierea slujbei de Sfânta Marie Mare în Biserica dîn Sus. Apoi invitaţii din Bucureşti şi Chişinău, vor vizita uliţele satului, vor vedea arta populară încrustată în porţile de lemn, cu trei stâlpi şi acoperiş, care sunt unice în lume dar emblematice pentru comuna Caşin. Acest moment va fi urmat de o expoziţie de costume populare, a celei mai închegate comunităţi de munteni a Moldovei.
De la ora 11, în biserica muntenească a comunei, Corul nevestelor şi fetelor mari din Caşin vor interpreta mai multe bucăţi populare. De la ora 12 va avea loc parada căruţelor cu coviltir, mnifestare unică în România, cântece printre care şi „balada căşuneanului cărăuş“. De la ora 15.30 va avea loc o deplasare în Poiana Zboina-Singurul loc de pe harta geografică a României unde se găsesc ţinuturile personajelor din Mioriţa. Se va face un popas la Masa lui Vodă, se va rememora perioada domnitorului Gheorghe Ştefan, va fi evocată marea personalitate a celui care a realizat Unirea-Regele Ferdinand 1 (La „Fântâna lui Ferdinand“) iar reprezentanţii mediului academic vor întâlni pe urmaşii celor care practicau transhumanţa în zonă şi încă sunt depozitarii folclorului autentic românesc. Prima zi se va încheia cu o seară tradiţională, la Cabana Înţărcătoarea, loc preferat în anii 50 de Gheorghe Gheorghiu –Dej, unde a fost primit şi Nikita Hruşciov, fost preşedinte al URSS.
În cea de-a doua zi, participanţii vor merge la Iarmarocul dă Sătmărie (la Ghiolcică), de la primele ore ale dimineţii. De aici, invitaţii vor ajunge la Casa de Cultură din localitate, unde va avea loc o amplă sesiune de comunicări, la care vor participa delegaţi ai Ministerului Culturii, profesori Universitari de la Universitatea Bucureşti, reprezentanţi ai Institutului Etnografic Român „Constantin Brăiloiu“, cercetători ştiinţifici la Muzeul Naţional al satului „Dimitrie Gusti“, membri ai Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România“, reprezentanţi ai mediului academic şi universitar din Republica Moldova, ai Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, conducerea Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina“ (profesor dr. Vasile Puiu, Constantin Rusanovschi, ş.a.), specialişti ai Complexului Muzeal Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântul Gheorghe, oficialităţi, ş.a.),
Din delegaţia din Republica Moldova vor face parte academicianul dr. Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei, academicianul Nicolae Dabija, academicianul Gheorghe Ghidirim (fost deputat al poporului din URSS (1989-1992), fost ministru al Sănătăţii al RM (1990-1994), preşedinte al Ligii Medicilor din Moldova , profesorul universitar Valeriu Dorogan, prorector Cercetare din cadrul UTM, conferenţiarul universitar Vasile Cartofeanu, profesorul universitar Valeriu Dulgheru, conferenţiarul universitar Sergiu Zaporojan, conferenţiarul universitar Ilie Manoli dar şi iubiţii interpreţi ai Trupei Haiducii din Costeşti, Ialoveni (Tudor Grigoriţa (voce) , Gheorghe Matei (voce, nai, fluer, lider al grupului), Emilian Nartea, Gheorghe Irimie (voce, s.a.) (cobza, voce) şi Ion Sârghi (voce si acordeon).
Caşin, reper al spiritualităţii româneşti din toate timpurile
„Situarea în paralel şi în vecinătatea principalului culoar de acces înspre şi dinspre Transilvania, pasul Oituz, a fost încă un argument important ca aşezările din vatra Caşinului să existe şi să se întărească atunci când a fost posibilă dezvoltarea negoţului. Şi atunci, normal spunem noi, odată cu cristalizarea statului feudal Moldova, la Cancelaria din Suceava a voevodului Alexandru cel Bun, în Sâmbăta a şasea din Postul Mare – anul 1410 pe 15 martie se atestă documentar existenţa satului nostru. Revenind la vremuri moderne, căşunenii sărbătoresc cu un an în urma băcăuanilor atestarea documentară a localităţii lor. Poate că sunt eu un nemulţumit mai mereu, ori un ambiţios uneori, sau un fălos dă căşunean întotdeauna? Cert este că mă încerca un sentiment secund, când comparam frumuseţile naturale ce inconjoară satul meu cu ale comunei de la miazăzi. Şi atunci ... poate mocanii cu bogatele turme ce au pribegit prin Transilvania şi au găsit loc de viaţă şi veşnicie pe cursul mijlociu şi inferior al dătătorului de spor râu Caşin? Poate caii cei vestiţi ai urmaşilor acestora care le-au purtat căruţele între Carpaţi şi Nistru? Poate cergile, iile, caitele, saricele ori ştergarele fără seamăn în Moldova ale harnicelor câşunence? Poate faptul că se ştie despre acest sat că e ,, ăla unde se văruiesc şi se vopsesc casele mereu? Poate ... Unde o fi fala a’ mai fală a Caşinului de azi, Ioane?” Constantin Tudose, „Porţile de lemn ale satului, Porţile sufletului”.
Evenimentul de la sfârşitul acestei săptămâni are loc cu sprijinul Consiliului Judeţean Bacău, al Consiliului Local Caşin şi implicarea Asociaţiei „Caşin- tezaur de frumuseţe“.
Se încarcă comentariile...
