Explicaţia tatuajului în formă de cruce de pe fruntea aromâncelor. Cum se salvau femeile creştine de exploatarea sexuală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aromânii şi misterioasele lor tradiţii FOTO wikipedia.ro
Aromânii şi misterioasele lor tradiţii FOTO wikipedia.ro

Pe fruntea sau pe mâinile bătrânelor femei aromânce din Dobrogea şi din spaţiul balcanic se pot observa tatuaje în formă de cruce. Explicaţia acestui obicei a fost documentată de mai mulţi antropologi balcanici.

Alexandru Chiselev, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea, a fost pasionat de acest subiect şi a căutat explicaţii la mai multe popoare europene.

Multe informaţii ştiinţifice despre acestă practică, care explică anumite aspecte, le-a găsit la Nicolae S. Minovici în lucrarea „Tatuajele în România“. Astfel, românii din Macedonia obişnuiau să tatueze pe mâinile copiilor maltrataţi de turci o cruce, pentru a se cunoaşte că erau creştini.

„Apare de asemenea şi o precizare a vârstei la care se realiza tatuajul. În Europa găsim, de asemenea, răspândită precocitatea tatuajelor la unele populaţii, de exemplu în Macedonia unde, după cum se spune, pentru a-şi recunoaşte copiii, pe care adesea îi găseau pe stradă victime ale persecuţiilor şi măcelurilor comise pe vremuri de turci împotriva creştinilor, părinţii marcau copiii pe la 5 – 6 ani cu un tatuaj ce reprezenta o cruce, ca să dovedească faptul că era creştin, şi cu numele respectiv pentru a se şti cine e“, spune muzeograful Alexandru Chiselev.

Lars Krutak, un antropolog al tatuajelor, povesteşte despre întâlnirea sa cu Ianula Ianachi – Ioana Enache (născută în Albania în 1906, apoi stabilită în nordul Greciei). În momentul cercetării lui Lars (2002), Ianula era printre puţinele femei aromânce din Grecia care mai aveau tatuaj în formă de cruce pe braţul drept şi pe frunte. Mama ei avea însă nu mai puţin de cinci tatuaje cruciforme pe frunte.

aromani

Ianula a explicat că tatuajele le protejau pe femei de haremurile turceşti, deoarece aceştia considerau mutilate femeile cu tatuaje. Dar nu e vorba de orice fel de tatuaj. Este chiar semnul crucii.

După cum accentuează şi Vladislav B. Sotirović, doctor la Universitatea din Vilnius, creştinismul a fost un determinant crucial pentru autoidentificarea aromână (The Balkan Vlachs – An Extinguishing Ethnolinguistic Group). Semnul crucii apare şi astăzi la nunţile acestora sub forma hlamburei (pom de nuntă cruciform, cu trei mere înfipte la extremităţi, ornamentat cu diverse materiale).

Ianula spune că tatuajul protejează în acelaşi timp de deochi. Pigmentul folosit era negrul de fum, derivat din cărbune, iar operaţiunea era îndeplinită exclusiv de femei.

aromani

O practică similară există la populaţia croată romano - catolică din Bosnia otomană. Aşadar, copiii erau tatuaţi pentru a nu fi răpiţi pentru a intra ca sclavi sau ca ieniceri, iar fetele pentru a nu răpite şi introduse în haremuri. Se realizau cruciuliţe pe mâini sau pe piept.

Ćiro Truhelka, cel care a documentat fenomenul tatuajului la croaţii bosniaci catolici, spune că acesta se realiza doar în anumite momente calendaristice precum: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Buna Vestire, Sfântul Iosif (19 martie în calendarul catolic), Floriile sau o zi din Săptămâna Mare.

Fetele tatuate aveau între 13 şi 16 ani, în jurul vârstei începerii maturizării sexuale. Truhelka vede în acest act dureros şi un rit de trecere, de la copilărie la maturitate şi îl corelează cu practicile slave precreştine legate de tranziţia dintre primăvară şi vară.

Vă mai recomandăm:

Ruperea colacului miresei simbolizează actul sexual din noaptea nunţii. Ce păţea mireasa care nu era virgină

De ce eşti baistruc? Cuvinte ciudate ale dobrogenilor pe care niciun alt român nu le pricepe  - ce înseamnă „buhalcă”, „ciortan”sau „ghionder”

Ideea genială prin care creştinii dobrogeni au păcălit stăpânirea otomană. Biserica îngropată din Istria, unică în România

Sfinxul din Dobrogea, uimitoarea creaţie a naturii. Măcin, locul unde se găsesc roci pe care călcau primii dinozauri

Secretele casei de la ţară, spuse de un arhitect restaurator din Dobrogea. Cum să ai căminul ideal într-un sătuc ascuns de lume

Dobrogea anilor '30: Călătoria profesorului Călinescu în Ţara lui Sfarmă Piatră, a smochinilor şi a cămilelor cu două cocoaşe

Oraşe dispărute din România. Ester, aşezarea înfloritoare din Dobrogea, consemnată în expediţia sultanului Soliman Magnificul

Tur virtual la Mănăstirea Sf. Andrei, locul unde apostolul a propovăduit cuvântul Domnului pe meleagurile dobrogene

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite