Pâinea secuiască de 7 milioane de euro, apreciată şi de prinţul Charles. „Secretul afacerii este să faci lucrurile cu inima“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pâine de 50 de kilograme FOTO: Ramona Găină
Pâine de 50 de kilograme FOTO: Ramona Găină

O mică afacere de familie s-a transformat, la Sfântu Gheorghe (Covasna), într-un businesss de succes, extins şi dincolo de graniţele ţării. Din pâinea făcută la Sfântu Gheorghe a gustat inclusiv prinţul Charles, iar compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ şapte milioane de euro.

Povestea începe în 1996, la Sfântu Gheorghe, unde familia Dioszegi porneşte, împreună cu o altă familie, o brutărie mică, având un singur cuptor şi o singură maşină de dus marfa. În 2000 familia Dioszegi cumpără acţiunile celuilalt asociat şi în 2002 îi donează brutăria unuia dintre cei doi fii, Laszlo Dioszegi, cel care avea să transforme totul într-o afacere de succes. 

Electrician de meserie şi absolvent al unei facultăţi cu profil de turism, Laszlo Dioszegi (44 de ani) îşi aminteşte zâmbind începuturile, când a primit brutăria cu un singur cuptor, o maşină de transport şi 6 angajaţi. Avea însă, în plus, o mare pasiune pentru panificaţie, moştenită din familie, unde şi tatăl şi bunicul au fost, o viaţă întreagă, brutari. ”La început, noaptea am fost brutar, dimineaţa şofer şi la prânz am fost patron, lucram 16-17 ore pe zi până am reuşit să angajez încă un şofer şi până am mai pus un cuptor şi am mai angajat încă 3-4 oameni. După aceea am început să dezvolt afacerea. Am urcat în maşină, am luat harta în mână şi am început să mă uit care sunt oraşele mari aproape de Sfântu Gheorghe, unde şi ce pot să dezvolt, am fost un agent de vânzări vreo 3-4 ani”, povesteşte Laszlo Dioszegi. 

De la 6 la 200 de angajaţi

Brutăria a funcţionat în vechea locaţie până în 2007, ajunseseră la 5 cuptoare, 9 maşini de marfă şi aproximativ 50 de angajaţi. Apoi, au mutat sediul în afara oraşului şi, cu un credit de aproximativ 250.000 de euro, au ridicat o brutărie de 900 de metri pătraţi cu 3 cuptoare de capacitate mult mai mare decât cele din vechea locaţie. După ce s-au mutat, un an de zile au făcut teste peste teste până să găsească reţeta potrivită care să le asigure succesul pe piaţă. 

”Mi-am dat seama că succesul nu înseamnă să te baţi la preţ şi peste un an să închizi brutăria, m-am gândit că trebuie să fac ceva ce nu fac alţii şi chiar dacă o să fie mai scump trebuie să fac calitate. M-am dus şi la sate să-i întreb pe oameni cum se făcea pâinea acum 40-50 de ani, am găsit femei bătrâne de tot care mi-au explicat care a fost secretul pâinii lor, atunci ştiam foarte bine că acum 40-50 de ani oamenii făceau pâine pentru o săptămână. Am făcut încercări în fieacare săptămână până am reuşit să fac pâinea pe care o avem acum, cu cartofi, şi imediat în 2009 deja am pus un preţ mai mare decât au alţii, am spus că dacă e bun produsul măcar o să-şi dea lumea seama că trebuie să plătească ceva mai mult, dar în loc primeşte şi ceva mai bun. Am început să am succes, imediat mi-am mai angajat încă vreo 10 brutari, am mai cumpărat 2-3 maşini şi aşa a început urcarea spre ceea ce suntem acum”, povesteşte antreprenorul. 

Suprafaţa brutăriei s-a triplat, faţă de construcţia iniţială, iar astăzi are aproximativ 2.200 de metri pătraţi, 32 de maşini de distribuţie şi 207 angajaţi. Zilnic, aici se produc 24 de tone de pâine (aproximativ 700 de tone de pâine în fieacre lună). Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de euro, cu un profit aproximativ de 20 la sută. Pâinea produsă la Sfântu Gheorghe este distribuită în 12 judeţe şi vândută în 17 magazine proprii şi 12 în franciză. 

Produsele se găsesc, de asemenea, într-un singur lanţ de supermarketuri, şi asta nu pentru că nu ar fi fost oferte. ”Când am deschis afacerea, am spus că eu nu vreau să îmbogăţim hipermarketurile care, se ştie foarte bine, duc profitul în afara României. Eu vreau să vând la magazine mici şi în magazinele mele proprii. M-au căutat toate magazinle mari, dar am refuzat din start pentru că dacă dau la magazine mici singur rămân banii în ţară şi se dezvoltă ţara. Lucrez cu un singur lanţ de supermarketuri şi sunt foarte mândru că am reuşit să intru într-un supermarket după condiţiile mele, nu am luat ce au alţii, preţ de raft, preţ de publicitate, toate prostiile. Am zis: «Atâta e preţul, dacă vreţi, vin, dacă nu, lăsăm pentru alţii»”, povesteşte Laszlo Dioszegi. 

În 2011, când au văzut cât de bine merghe brutăria, au deschis şi un laborator de cofetărie, cu un cofetar din Ungaria câştigător a numeroase concursuri de profil. ”Şi acolo e puţin mai scump, dar să ştiu că totul este natural şi totul este bun”, spune Laszlo Dioszegi.

Pâinea uriaşă şi pâinea anticriză

Tot în 2011 au participat la un concurs la Sovata, iar pâinea lor a fost aleasă cea mai bună din România. La acelaşi concurs au făcut şi o pâine cu şuncă şi ceapă, botezată în glumă de jurnaliştii prezenţi „pâine anticriză“, pentru că avea şi pâine şi mezeluri şi legume, nu mai trebuie să mănânci nimic altceva. De atunci, nu a lipsit de la niciun concurs de profil şi s-a întors acasă întotdeauna cu premiul I sau II.

Pâinea uriaşă a fost o altă provocare, pornită după ce proprietarul brutăriei de la Sfântu Gheorghe s-a documentat şi a aflat că nimeni nu făcuse în ţară pâine mai mare de 10 kilograme dintr-un singur aluat. Se mai făcuseră, dar din franzele lipite una de alta. În 2012, a construit un cuptor special, cu o uşă uriaşă, şi a făcut o pâine de 50 de kilograme, dintr-un singur aluat, cu ocazia sărbătoririi zilelor oraşului. Doi ani mai târziu, la Bucureşti, aveau să prepare, tot într-un cuptor pe care l-au construit special în faţă la Romexpo, o pâine care a devenit record mondial. ”În 2014 în Bucureşti, la Indagra (cel mai mare si important eveniment agricol din Romania, n.r.), au fost cei din America Award Record, echivalent la Guiness Record din Europa, şi au certificat pâinea făcută de noi, de 97,5 kilograme, drept cea mai mare pâine rustică din lume. Eu am primit un telefon că au fost acolo, au văzut pâinea şi au certificat-o, în momentul de faţă deţin un record mondial. Brutăria noastră a făcut pâinea în colaborare cu Rompan (Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase, n.r.), ei ne-au dat făina”, explică Laszlo Dioszegi.

Brutăria din Anglia şi întâlnirea cu prinţul Charles

Pâinea tradiţională secuiască nu se găseşte astăzi doar în România, ci şi în magazinele din Marea Britanie. Povestea a pornit de la un prieten din Sfântu Gheorghe, plecat de câţiva ani în Anglia, care atunci când venea acasă lua câte 10-12 pâini pe care le punea la congelator. El a venit cu ideea să deschidă o brutărie şi în Londra, pe motiv că sunt foarte mulţi români stabiliţi acolo, dar şi mulţi maghiari din Ungaria, şi cu toţii cunosc foarte bine pâinea secuiască tradiţională, cu cartofi, sunt obişnuiţi cu ea. Ideea i s-a părut foarte bună şi au căutat un spaţiu potrivit, dar cum în Londra chiriile erau foarte mari a deschis, în colaborare cu prietenul din Anglia, o brutărie în Luton, lângă Londra. Fac aproximativ 1.500 de pâini în fiecare zi şi distribuie 90 la sută în magazine româneşti din Marea Britanie, 5-6 la sută magazine ungureşti iar restul, în magazine iraniene, turceşti şi poloneze. Timp de câteva luni, o firmă românească a dus pâinea produsă la Sfântu Gheorghe în Italia, iar în ultimul timp a primit cereri pentru a deschide brutării în Italia, Austria sau Germania. 

Printre cei care au gustat delicioasa pâine făcută la Sfântu Gheorghe se numără inclusiv Prinţul Charles al Marii Britanii, dar şi prim-ministrul maghiar şi numeroşi oficiali români. ”Prinţul Charles vine pe Valea Zălanului (în judeţul Covasna, n.r.), şi întotdeauna când venea primarul de acolo venea şi cerea pâine ca sponsorizare să mănânce şi Prinţul Charles. Am dat deja de două ori şi a treia oară m-a întrebat dacă mi-ar face plăcere să merg şi eu. Am spus că îmi face cea mai mare plăcere şi atunci am venit cu pâinea mea. Prinţul Charles este un om foarte prietenos, a venit la mine la masă, că eu aveam nişte pâine expusă pe masă, a gustat pâinea şi am avut prilejul să şi discutăm 2-3 minute despre brutăria din Londra. A fost cel mai frumos eveniment cu pâinea. Şi premierul Ungariei a gustat pâinea, am discutat şi cu el, şi domnul Ponta, şi domnul Năstase când era. De 5 ani, de când mergem la Romexpo, cred că în afară de domnul Băsescu toate oficialităţile au gustat pâinea noastră”, spune Laszlo Dioszegi.

Secretul succesului – mult suflet şi produs sută la sută natural

Pâinea secuiască tradiţională făcută la Sfântu Gheorghe are o reţetă extrem de simplă, care include făină, drojdie, fulgi de cartofi, cartofi naturali şi sare. Fulgii de cartofi sunt aduşi din Olanda, iar făina, din Ungaria. Produsul se face şi acum manual, fără aditivi, nici măcar făina nu este aditivată. 

”Cel mai mare secret este să faci întotdeauna lucrurile cu inima şi să fie produsul natural. La mine, brutarii încă fac pâinea cu mâna, noi facem totul manual. Am cuptoare pe lemne, la mine contează tradiţia. Să faci o brutărie nu este greu, dar să faci o pâine bună ca să poţi să o şi vinzi, acolo este problema mare. Nu folosim aditivi absolut deloc, eu am lucrat cu foarte multe mori din România şi din păcate o dată trimiteau făină bună şi a doua, a treia sau cel puţin a patra oară trimteau câte un tir de făină care nu era bună calitativ. Am ajuns la o firmă din Ungaria care are o făină net superioară. Secretul este că ei au pământurile lor, au soiurile lor de grâu şi nu ameliorează făina. Iau făină bună, nu mă interesează că aş putea să iau mult mai ieftin în România pentru că azi e bună, mâine nu e şi poimâine nu mai am la cine să vând pâinea”, încheie Laszlo Dioszegi.

Vă mai recomandăm: 

Casele de lemn, afacerea din Secuime care a cucerit toată Europa. Cât costă o casă de lemn „la cheie“ - avantaje şi dezavantaje

Construite „pe bucăţi” în satele din jurul Gheorgheniului, mii de case de lemn au ajuns în ţări din toată Europa, la clienţi dintre cei mai pretenţioşi.

Satul unde nu s-a mai născut nimeni de 27 de ani. Povestea celor 12 oameni care mai trăiesc în Gherdeal: „Saşii au plecat în Germania, românii – sub brazi“

Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.

Doi soţi din Harghita şi prima fabrică de sarmale din România, care a cucerit Suedia şi Ungaria - reţeta simplă a unei afaceri de succes

Doi soţi din Gheorgheni (Harghita) au deschis în urmă cu cinci ani o mică fabrică de sarmale. Ideea de afaceri s-a transformat într-un adevărat succes, iar „Adevărul“ vă spune povestea ei.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite