STATISTICI Câţi pensionari trăiesc în România şi cum va fi pus pe butuci sistemul de pensii de la noi din ţară

5,3 milioane de pensionari trăiesc în România FOTO Vali Ivan

Peste 5,3 milioane de pensionari trăiau în România la sfârşitul acestei veri, potrivit celor mai recente statistici publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 25.000 faţă de trimestrul precedent. De altfel, cei mai mulţi pensionari trăiesc în Hunedoara, unde ponderea acestora în totalul populaţiei depăşeşte 26%, în timp ce la polul opus se află judeţul Iaşi, unde ponderea pensionarilor în populaţie nu depăşeşte 16,5%.

Aceleaşi cifre oferite de Institutul Naţional de Statistică evidenţiază şi că valoarea pensiei medii variază mult de-a lungul şi de-a latul României. Aşadar, dacă în judeţul Giurgiu valoarea medie a pensiei este de 711 lei, în municipiul Bucureşti ea atinge pragul de 1.122 de lei.

Diferenţe sunt şi în ceea ce priveşte raportul dintre numărul mediu de pensionari şi cel al salariaţilor, întrucât el prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti la 17 pensionari la 10 ani în judeţul Giurgiu.

Cum va falimenta sistemul de pensii în 15 ani

Declinul demografic înregistrat de ţara noastră în ultimii 26 de ani, munca la negru, migraţia masivă în alte state europene şi creşterea speranţei de viaţă sunt doar câteva dintre cauzele care vor pune în genunchi sistemul actual de pensii.

Aşa susţin specialiştii, care atrag atenţia că într-un interval de 10-15 ani, sistemul de pensii va fi unul falimentar. Dacă la ora actuală, unui număr de 100 de persoane adulte îi revin 25 de persoane trecute de 65 de ani, proporţia se va dubla la nivelul anului 2050, când 100 de persoane ar fi nevoite să susţină financiar pensiile a 50 de bătrâni.
 
„Sunt mai multe fenomene care accentuează deficitul sistemului de pensii. Natalitatea, creşterea speranţei de viaţă şi emigrarea persoanelor de vârstă adultă fac ca piramida vârstelor să arate diferit. Practic, ea este umflată la mijloc şi are o bază foarte îngustă. Pe măsură ce trec anii, creşte proporţia bătrânilor şi scade proporţia tinerilor. Prin urmare, sunt tot mai mulţi pensionari la un salariat”, a explicat sociologul Mircea Kivu.

Specialistul susţine că sistemul public de pensii a fost gândit ca un sistem Caritas, bazat pe principiul solidarităţii. „El funcţionează atâta vreme cât în sistem intră mai mulţi decât ies. În ultimii ani, fenomenul este unul invers, iar aşa cum Caritas a dat faliment, aşa se va întâmpla şi cu sistemul de pensii. Pentru cei care au acum 25-30 de ani, veştile nu sunt deloc bune”, a completat sociologul.

Munca la negru este un alt motiv pentru care sistemul de pensii riscă falimentul. Declinul acestuia ar fi început de 25 de ani, subliniază şi Costin Dumitru, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

„Un punct critic este lipsa unei instituţii de control. În România avem foarte multă muncă la negru, care ne afectează direct. Concret, 15% din tot ce înseamnă piaţa muncii, adică 600.000 de persoane, nu lucrează cu contract de muncă. De asemenea, migraţia masivă contribuie şi ea. Un număr foarte mare de contribuabili plătesc taxe sociale în alte ţări”, a explicat şeful BNS, adăugând că nici politicile educaţionale nu sunt concordante cu ceea ce se cere pe piaţa muncii.

„Când ies decreţeii la pensie, sistemul e în genunchi“

În consecinţă, absolvenţii reuşesc cu greu să îşi găsească un loc de muncă. „Practic, nu vine nimic din spate, nu intră nimic în mecanismul de contribuabili. Prin urmare, sistemul supravieţuieşte în felul următor: se împrumută de la bugetul de stat, luând bani care ar trebui să meargă spre inovaţie şi dezvoltare. Aceste sume sunt transferate în fondul public de pensii. Când vor ieşi la pensie decreţeii, persoanele născute la sfârşitul anilor ’60, sistemul va fi complet în genunchi”, a conchis Costin Dumitru.
   
În opinia acestuia, ar exista câteva soluţii: orientarea de fonduri structurale către dezvoltarea unor proiecte care să ajute la inserţia tinerilor în câmpul muncii, modernizarea sistemului prin informatizare şi majorarea salariului minim pe economie.

Raport INS: Populaţia continuă să scadă, cu intensităţi diferite pe sexe

România, la fel ca şi alte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu consecinţele economice şi sociale complexe ale unei populaţii aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică. Aşa se arată în raportul „Femeile şi bărbaţii. Parteneriat de muncă şi viaţă”, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit documentului, care apare din doi în doi ani, populaţia ţării noastre continuă să scadă, însă cu intensităţi diferite pe sexe. Cercetătorii arată că sporul natural a avut evoluţii diferite în ceea ce priveşte bărbaţii şi femeile.

Populaţia de la sate, îmbătrânită

Astfel, sporul natural negativ a fost în anul 2013 de 1,2 ori mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină, din cauza supramortalităţii masculine. Aceleaşi date arată că în mediul urban trăieşte o populaţie mai tânără decât în mediul rural, unde România are o populaţie predominant îmbătrânită.

„Problema îmbătrânirii populaţiei nu este numai o problemă demografică, ci mai ales una economică, socială, culturală, medico-sanitară, ce impune studiul acestui fenomen într-o viziune pluridisciplinară”, arată cercetătorii INS, adăugând că la 1 ianuarie 2014, aproximativ 19,4% din populaţia de la sate depăşise vârsta de 65 de ani. La aceeaşi dată, „longevivii”, segmentul populaţiei de 80 de ani şi peste, reprezentau 4% din totalul populaţiei, subliniază INS. Din totalul longevivilor, peste 35,5% erau bărbaţi şi 64,5% erau femei.

Vaslui, judeţul cu cei mai mulţi tineri

În ceea ce priveşte vârsta medie a populaţiei ţării, aceasta a crescut de la 39,6 (2008) la 41,2 ani (ianuarie 2014). „Diferenţieri în structura pe vârste a populaţiei apar mai pregnant în profil teritorial, determinate de variaţia teritorială a fenomenelor demografice şi a mişcării migratorii a populaţiei”, se specifică în raport.
Spre exemplu, judeţul Vaslui a fost considerat cel mai „tânăr” în 2014, la polul opus aflându-se municipiul Bucureşti. În acelaşi timp, judeţul Teleorman a înregistrat cel mai ridicat procent al populaţiei vârstnice, cea mai scăzută pondere a acestora fiind în judeţul Ilfov.

Perspective pentru anul 2060
 
Cercetătorii subliniază că în 2060, populaţia României ar ajunge, în variantă optimistă, la 14,3 milioane de locuitori, iar în varianta pesimistă la 12,5 milioane de locuitori.