Gutuile, comorile toamnei, leacul minune pentru inimă şi ficat. Beneficiile neştiute ale fructului care previne infarctul
0Folosite încă din antichitate şi în gastronomie, şi în medicina populară, gutuile, comorile toamnei, aduc numai beneficii organismului. Chiar dacă le consumăm crude, coapte, uscate sau fierte, ele îşi păstrează proprietăţile. Gutuile sunt bune pentru ficat, plămâni, inimă şi stomac.
Fructele de gutui conţin 70 – 72 % apă, 7 – 8 % zaharuri, 0,5 % protide, pectine, tanin, cantităţi mici de grăsimi, săruri minerale de calciu, fier, fosfor, potasiu, cupru, magneziu, vitaminele A, B, C şi PP. Printre proprietăţile gutuilor se numără proprietăţile antidiareice (în special frunzele), antihemoragice (seminţele), astringente (frunzele şi fructele), cosmetice, digestive, emoliente (seminţele), hemostatice, hidratante, laxative (seminţele), răcoritoare, sedative şi tonice. Un mod sănătos de a folosi gutuile este consumul fructelor ca atare, în stare proaspătă, bine coapte şi neprocesate termic.
“În afecţiunile ficatului şi ale pancreasului, leacurile din gutui se numără printre cei mai buni aliaţi naturali. Uşoara aciditate a fructelor, dar şi substanţele cu efect antioxidant stimulează funcţiile hepatice şi imunitatea”, explică Marina Grigore, specialist în apifitoterapie.
Sub formă de compot, spun specialiştii, gutuile te scapă de crampe intestinale, diaree, constipaţie şi dureri provocate de ulcer. Consumate zilnic, ele reglează şi tranzitul intestinal, fiind contraindicate celor cu tendinţă spre constipaţie. De asemenea, o cură cu gutui este benefică şi pentru tratarea hemoragiilor uterine şi a hemoroizilor externi.
„Gutuile au rol în întărirea inimii, datorită potasiului pe care îl conţin, dar ajută şi la scăderea tensiunii şi a colesterolului, prin substanţele pectice. Prin aceste acţiuni, gutuile previn riscul bolilor cardiovasculare şi a infarctului”, spune specialistul.
Alungă răguşeala, tusea şi bronşita
Datorită efectul emolient, dat de mucilagii, gutuia este recomandată în cazul tusei, răguşelii şi bronşitei. Infuzia dintr-o linguriţă de seminţe de gutui la o cană cu apă fierbinte se consumă de 2 ori pe zi, una dimineaţa şi una seara, timp de o săptămână. Infuzia din flori de gutui, care are efect sedativ, se prepară din 30 g de flori la un litru de apă clocotită. Se bea pe tot parcursul zilei.
Calmează nevrozele
Gutuia este un bun calmant în cazul insomniilor, a stărilor de agitaţie şi a nevrozelor. Remediu pentru aceste probleme este ceaiul din frunze de gutui, care are efect sedativ. Îl prepari din 20 g de frunze la un litru de apă fierbinte şi bei câte 2 căni pe zi, până la reducerea simptomelor.
Gutuile mai sunt recomandate în colici intestinale, diaree cronică, dizenterie, în cazuri de hemoragie, dar şi contra iritaţiilor pielii, în răceală, răni, stomatită, chiar şi în tuberculoză. Seminţele fructului sunt foarte utile în cazuri de afte, arsuri, bronşită, inflamaţii ale mucoaselor, iritaţii ale pielii, răguşeală, traheită, tuse.
Salata, recomandată în caz de diaree cronică
Gutuile pot fi consumate şi sub formă de salată. Salata de gutui se prepară astfel: se dau pe răzătoare gutui, mere şi morcovi, apoi se adaugă miere. Această salată este recomandată a se consuma la micul dejun în caz de diaree cronică, precum şi în caz de hepatită cronică.
Pentru a folosi frunzele de gutui, acestea se usucă, apoi se macină fin. În caz de diaree, se ţin sub limbă 3 g din această pulbere timp de 5 minute, după care se înghit cu miere. Se ia din 6 în 6 ore.
Pulpa de fruct consumată în stare crudă, precum şi sucul de gutui, sunt foarte utile în cazurile de diaree şi dizenterie, mai ales la copii, dar şi în afecţiuni bucale, gingivite, faringite. Pentru uz cosmetic, cojile de gutui sunt foarte utile împotriva ridurilor. Se lasă la macerat timp de 15 zile cojile de gutui în puţin alcool. Maceratul astfel obţinut se foloseşte pentru loţiuni cosmetice. Gutuile sunt de asemenea recomandate în cazul tenurilor grase, fiind indicat sucul de gutui.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
