Cele 10 porunci ale mafioţilor români. Cea mai curioasă regulă prevede alegerea unui „ministru“ pentru relaţia cu Poliţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sute de interlopi s-au adunat la înmormântarea liderului Marian Ivan, asasinat în plină stradă. Foto: C.C.
Sute de interlopi s-au adunat la înmormântarea liderului Marian Ivan, asasinat în plină stradă. Foto: C.C.

În cele mai multe puncte, regulile interne după care se ghidează clanurile interlope româneşti par copiate după „manualul” mafiei siciliene. Există însă şi unele aspecte împrumutate de la „justiţia ţigănească” sau chiar de la instituţiile statului.

Dacă stai să cercetezi dosarele de cercetare penală privind crima organizată din România, constaţi, nu fără uimire, că rechizitorile întocmite de procurori conţin deseori lucruri aproape de neimaginat în lumea normală. Dincolo de identificarea faptelor şi a făptuitorilor diverselor infracţiuni mai mult sau mai puţin grave, amintitele dosare includ uneori adevărate studii sociologice, care prezintă detalii tulburătoare despre modul cum funcţionează reţelele de crimă organizată.

Plecând de la constatările procurorilor, vom încerca să conturăm, în cele ce urmează, un „decalog” al „poruncilor” ce ghidează lumea interlopă, care sintetizează cele mai importante reguli care funcţionează în interiorul clanurilor.

Porunca 1 –  Tăcerea e de aur

Membrilor clanurilor le este interzis să povestească cuiva – cu atât mai puţin oamenilor legii - despre operaţiunile reţelei.

Fără îndoială, regula seamănă până la fuziune cu celebra „Omerta” siciliană, de unde a şi fost, probabil, împrumutată. Cât priveşte aplicarea ei, lucrurile sunt cât se poate clare: în 99% dintre infracţiunile anchetate de DIICOT şi BCCOA (cele două instituţii responsabile de anchetarea cazurilor de crimă organizată), membrii clanurilor refuză vehement să dea declaraţii despre camarazii lor.

De altfel, turnătorii sunt pedepsiţi automat de membrii clanurilor, iar pedepsele se reflectă inclusiv asupra membrilor familiilor acestora. Pentru trădări de mică anvergură se produc pagube materiale (de tipul incendierea maşinii sau a unei clădiri), însă în situaţiile extreme se poate ajunge până la crimă.

Un astfel de caz este asasinarea în urmă cu cinci ani liderului interlop Chiaburu, la Galaţi, după ce clanul lui Grafian Stănescu a bănuit că acesta ar fi „sifonat” nişte informaţii la DIICOT.

Se înţelege, deci, de ce cei mai mulţi dintre interlopi preferă să facă închisoare decât să ajungă la o înţelegere cu procurorii.

Porunca 2 – Crimele se pedepsesc, dar se pedepsesc doar în clan

Evident, asasinatul un „sport” în lumea interlopă. Este însă un sport  permis doar dacă există dovezi solide că este necesară o răzbunare. Ca urmare, deşi regula de bază este cea a Talionului („Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”), beligeranţii trebuie să accepte un fel de justiţie internă.

Acest lucru se face la o „comisie rogatorie” formată din mai mulţi şefi de clan, care analizează probele şi stabilesc pedeapsa. Răzbunarea pe cont propriu, fără acordul clanului, este  mult mai gravă decât fapta care a provocat răzbunarea.

Un astfel de exemplu este legat de asasinarea, acum opt ani, a interlopului Marian Ivan, în plină stradă, de către doi indivizi dintr-un clan rival. Ulterior, liderii respectivului clan s-au delimitat de crimă şi şi-au anunţat rivalii că asasinii sunt la dispoziţia „staborului”.

Porunca 3 –  Să fie un „ministrul delegat” pentru relaţia cu Poliţia

Oricât ar părea de ciudat, în fiecare judeţ este desemnat cel puţin un lider care trebuie să ţină legătura cu Poliţia. Acesta face schimb de informaţii cu oamenii legii în momentul când au loc incidente în oraş pentru a linişti lucrurile rapid, asta nefiind considerată turnătorie, ci acţiune în slujba grupului.

În schimb, autorităţile trebuie să împiedice vărsările de sânge dintre găşti.

Porunca 4 – Este nevoie şi de fapte bune

Deşi pare cumva absurd, chiar dacă se ocupă cu lucruri cumplite - trafic de carne vie, droguri, execuţii şi furturi - un interlop trebuie să-şi spele păcatele şi să facă şi fapte bune.

Din acest motiv, mulţi interlopi merg la biserică destul de des sau realizează donaţii importante bisericii. Ba chiar contribuie şi la campanii umanitare (uneori şi la campanii electorale, deşi ne cam îndoim că asta înseamnă tot caritate!). Metoda, fără îndoială, este de inspiraţie italiană.

Porunca 5 – Nimic fără de lider

Nicio grupare nu poate funcţiona fără un „capone”, adică un lider unic şi necontestat. Locotenenţii au sarcini foarte limitate, executive, întreaga putere de decizie fiind în mâna boss-ului.

Dacă liderul moare, desemnarea succesorului se face prin vot direct şi deschis, la adunarea clanului. Măsura este comunicată imediat celorlalţi lideri de clanuri.

Regula 6 – Ţine cultul mamei

O altă compilaţie după Mafia siciliană: interlopii care se respectă au obligaţia să-şi ţină mama aproape şi să aibă grijă de ea. Taţii nu sunt importanţi în ecuaţie, poate şi pentru că, de regulă, sunt deja trecuţi la cele veşnice ca efect al intensei activităţi infracţionale. Cazul Cămătarilor evidenţiază cel mai clar acest lucru. Nuţu şi Sile Cămătaru erau luaţi la întrebări doar de către mama lor.

Porunca 7 – Din Mafie nu poţi demisiona

În privinţa politicii de personal, Mafia nu este, evident, ca o autostradă cu două sensuri sau ca o corporaţie multinaţională. Membrii clanurilor nu sunt lăsaţi să renunţe la „familie”, pentru simplu motiv că astfel nu mai pot fi controlaţi de către lideri, iar asta creşte riscul de turnătorie.

Ca urmare, demisiile nu se acceptă, iar din clan pleci doar cu picioarele înainte. Asta dacă mai ai picioare în momentul cu pricina.

Porunca 8 – Treaba se face organizat, cu competenţă teritorială clară

Chiar dacă activitatea infracţională pare să fie mai degrabă haotică, în sensul că diferitele fapte par să nu aibă legătură între ele, nu este deloc aşa.

În cadrul consiliilor purtate de liderii clanurilor, fiecare grupare primeşte un teritoriu de acţiune, dar şi permisiunea de a desfăşura un anumit tip de infracţiuni.

În cazul în care un clan doreşte să facă şi trafic cu droguri, alături de prostituţie, trebuie să ceară acordul consiliului. Altfel, va fi pedepsit de ceilalţi, inclusiv cu alungarea din respectivul oraş.

Porunca 9 – Trebuie să ai şi ceva afaceri legale

Nimănui din clan nu-i este permis să nu aibă şi un paravan legal pentru venituri. Dacă în tinereţe nu se bagă seamă diferenţa dintre cheltuieli şi venituri, după 40-50 de ani, când veniturile se acumulează, interlopii trebuie să-şi deschidă afaceri legale.

În loc de trafic cu carne vie şi taxe de protecţie, deschid baruri, restaurante, firme de securitate şi săli de fitness. Unii ajung şi prin politică, dar asta este o altă poveste, care merită un articol separat.

Porunca 10 – O femeie nu-i niciodată de ajuns

Amantele sunt o prezenţă obligatorie în „arsenalul” unui mafiot. Interlopii trebuie să iubească fiecare femeie cu care se culcă, deci şi pe soţii şi pe amante. „Vreau să ştie că le-am iubit şi nu am făcut-o în perversitate, ci am fost sincer”, a trecut în testamentul său Marian Ivan, un interlop din Galaţi.

Pe de altă parte, soţiile mafioţilor nu par să fie impresionate de această regulă. Ele au obiceiul de a le scuipa, părui şi bate pe amante când le întâlnesc în public, fără însă ca asta să atragă asupra lor vreo pedeapsă în interiorul clanului. E considerat un fel de show, cum sunt multe de acest fel pe la televiziunile româneşti.

Varianta lui Ţâţă, academicianul interlopilor

Interlopul nemţean Adrian Botez, zis Tâţă - cel care a înfiinţat o Academie a Infractorilor Români- are şi el o variantă de cod moral în 10 puncte. Chiar dacă seamănă în punctele esenţiale cu categorisirea formulată (prin sinteză) aici, „poruncile” lui Ţâţă au un „parfum” aparte. Deh, omul e academician al infracţiunii!

Dar iată ce-şi punea interlopul pe pagina de Facebook (da, există şi aşa ceva în lumea lor!):

1. În Academie trebuie seriozitate, disciplină, onoare, curaj, renunţarea la vicii (Membru complet).

2. Puterea trebuie folosită doar împotriva duşmanilor. Puterea necontrolată distruge.

3. Suntem la academie nu la discotecă! (N.A. preferata mea!)

4. Ordinele se execută nu se discută!

5. După primirea unui ordin se răspune cu ,,am înţeles’’ şi se trece la executarea lui. Salutul este un semn de respect, de politeţe şi onoare. (M) este obligat să salute în orice împrejurare (exceptând atunci când e în misiune)

6. Când cineva intră într-o încăpere toată lumea se ridică în picioare şi salută!

7. Niciun membru nu avea  voie să se ţină mâinile în buzunar, să se aşeze sau să fumeze în prezenţa sau fără permisiunea comandantului suprem!

8. Nu ai voie să atingi niciun bun care nu-ţi aparţine (telefon, laptop, tv. bani)

9. Atenţie la tot ce se întâmplă în jurul tău, memorează totul!

10. Gustă toate plăcerile vieţii cu limită. Tot ce e mult dăunează sănătăţii tale.

Să mai spună cineva că formularea „crimă organizată” nu conţine două cuvinte perfect acoperite de realitate.

Vă mai recomandăm şi:

A ucis fără milă şapte oameni. Celebrul asasin grec Kostas Passaris, supranumit „Fiara din Balcani”, condamnat de Tribunalul Galaţi la închisoare pe viaţă

Cum acţionau „interlopii apelor“ de acum un secol. Terente, Codin şi Danacu au inspirat până şi un scenariu de film, premiat la Cannes cu „Palme d'Or“

Interlopul care a ucis în bătaie o elevă de-a XI-a, după ce s-au drogat împreună, condamnat la 27 de ani de închisoare

„Loverboy” la ţară. Un interlop român a condus dintr-un sat o reţea de prostituate vândute pentru sex în Anglia şi Italia

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite