Costin Borc, ministrul Economiei, la Adevărul Live: La Oltchim vom selecta o bancă de investiţii internaţională pentru vânzarea combinatului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Costin Borc, ministrul Economiei, invitat la Adevărul Live FOTO Eduard Enea
Costin Borc, ministrul Economiei, invitat la Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Economia creşte pe baza avansului consumului şi al investiţiilor private, în special a construcţiilor, a declarat, la Adevărul Live, Costin Borc, ministrul Economiei. El a mai spus că administraţia românească este deprofesionalizată, oficialul dând ca exemplu un şef de serviciu juridic, care are 2.000 de lei salariu brut şi care oricând poate profesa ca avocat în mediul privat, câştigând mult mai mult.

 

Despre exportul de resurse şi de creiere: De ce să nu facem următorul Facebook în România?

Cred că este vorba de nisipuri colorate, speciale, nu vorbim de nisip de construcţii, cantităţile sunt prea mici pentru aşa ceva. Dar putem să facem câte puţin cât să nu mai exportăm resurse, ci să exportăm produse finite. Exportăm în agricultură, portul Constanţa duduie de exporturi, trebuie să vedem ce putem face pe lanţul valoric în industria alimentară. La fel la exportul de lemn, să vedem industria mobilei. La IT avem o altă problemă: exportăm prea repede. Adică aici trebuie să ţinem în ţară programatorii, să îi aducem înapoi. 

Eu nu spun că următorul Facebook se va face în România, dar de ce nu? Între un startup şi Facebook e o diferenţă destul de mare, ar trebui să ne concentrăm să aducem aceşti antreprenori înapoi în România.

Despre Roşia Montană şi Rovina

Nu vreau să mă pronunţ până nu văd dosarul de la Curtea de Arbitraj. Trebuie, la nivel general, să vedem ce model de dezvoltare avem, trebuie să fie green, smart. Câteodată punem astfel de lozinci de genul "dezvoltare durabilă", dar trebuie să vedem care sunt implicaţiile. Există în România o fundaţie, numită Pro Patrimoniu, dacă îi întrebaţi despre energia eoliană o să vă spună nu, distrugem peisajul, nu vreau să văd un peisaj cu 700 de turbine. Dacă vrem să facem agroturism, iarăşi trebuie să facem o strategie.

Ca să poţi să faci un proiect cu impact de mediu mare trebuie să faci o adevărata dezbatere, nu una de faţadă, de genul scoţi un proiect pe site şi inviţi lumea să îşi dea cu părerea. Eu cred că s-a pierdut dialogul. Cred că se pot găsi tehnice. 

Despre scutirea industriei de achiziţia certificatelor verzi

Pentru companiile care au primit acordurile de exceptare în luna iulie vom publica lista în decembrie, iar pentru cele care au primit în octombrie, lista va apărea în luna aprilie 2016. 

Întrebarea pe care mi-o pun ca ministru al Economiei este cum folosesc aceşti bani şi cum îşi reduc consumul de energie. Dacă primeşti acest ajutor, ce faci tu ca societate ca să devii competitiv? Dacă prin absurd se schimbă legislaţia, ce faci tu ca societate? Sunt dispus să discut cu colegul meu, ministrul Energiei. Există două lobby-uri puternice, cel al regenerabilelor şi cel al industriei. Sunt un om al echilibrului, trebuie să vedem ce vrem să sprijinim. 

Statul trebuie să sprijine companiile în exterior

Când doamna Merkel merge în China, mai sunt şi nişte avioane cu oameni de afaceri. Şi atunci se mai vinde un tren, un avion. Având în vedere că statul încă mai este acţionar, eu cred că Ministerul Economiei şi primul-ministru ar trebui să definească un astfel de rol. Trebuie să micsorăm procentul de administrare şi mărit cel de rol strategic. Trebuie să ne ocupăm de a crea acele condiţii pentru ca societăţile să se dezvolte. În primul rând trebuie să îi sprijinim pe cei care fac bine. S-ar putea ca unii să facă jocuri pe calculator, altul să facă brânză şi altul curele de ceas. Al doilea lucru: avem astăzi o strategie de competitivitate unde sunt definite câteva astfel de domenii: agricultură - şi mă refer aici la tot ceea ce înseamnă, la industria alimentară, turism - mă refer turism nişat, avem industrie auto - s-au dezvoltat clustere în jurul Sibiului, în jurul Braşovului, la Cluj. Nu a stat nimeni să le spună investiţi aici sau acolo.

Când eram în partea cealaltă a baricadei ce cerea: transparenţă, predictibilitate, stabilitate. Coaliţia pentru Dezvoltarea României a solicitat o întâlnire, vom stabili în funcţie de programul domnului Cioloş. Ei au grupuri de lucru pe tot felul de domenii. 

Despre industria de apărare: Nu trebuie să fie neapărat profitabilă, există o componentă strategică

O să vă surprindă având în vedere că provin din mediul privat, dar eu nu cred că industria de apărare trebuie să fie neapărat profitabilă. Există o componentă strategică. Trebuie găsit un echilibru. Dar cred că şi în industria de apărare trebuie să existe manageri privaţi. Ne uităm la Franţa, de exemplu, despre care zicem că e etatistă, dar Dassault este privată. Airbus: da, statul are acţiuni la Airbus, elicopterele Eurocopter sunt Airbus, dar compania este manageriată privat. Sigur, nu oricine poate să fie director în industria de apărare.

Mai este o discuţie, despre calitate. Adică ar trebui ca produsele româneşti să răspundă la cerinţele pentru înzestrarea armatei. 

Despre Oltchim: Căutăm o bancă de investiţii pentru vânzarea combinatului, vom stabili un "succes fee"

Societatea are un administrator special şi doi administratori judiciari. Planul cuprinde vânzarea din insolvenţă. Eu am făcut parte dintr-un proces de vânzare a activelor Lafarge-Holcim către un investitor. Acolo au făcute procedurile de către bănci de investiţii din lumea largă, ca Morgan Stanley. Eu sper să chemăm o bancă de investiţii dincolo de orice dubiu şi să stabilim un "succes fee". Banca de investiţii trebuie să dea sfaturi despre cum să aibă loc vânzarea şi care ar fi cea mai bună soluţie pentru stat. Eu m-am trezit cu probleme ca vânzare cu platforma de la Arpechim sau fără. O bancă de investiţii poate să stabilească ce îşi doresc investitorii.

Societatea este pe profit operaţional, nu mă îngrijorează că nu lucrează la 100% capacitate de funcţionare, nu mai suntem în era pre-criză, nimeni în lume nu mai funcţionează la 100%. Ce vreau să ştiu este dacă acest profit este sustenabil. 

Despre managerii privaţi: Nu am primit telefoane de a numi sau păstra manageri

Ar trebui să ieşim din paradigma ministrului gestionar de companii. Cred că majoritatea directorilor de companii ale Ministerului Economiei au salarii mai mari, dacă nu chiar a ministrului, a majorităţii oamenilor din minister. Ei sunt responsabili acolo. În corporaţii nu sună nimeni în fiecare zi cum să facă asta sau aia. Eşti acolo, gestionează, rezolvă!

Despre managerii privaţi ştiu un caz în care managerii actuali s-au pus pe lista head hunter-ului, au fost selectaţi şi aşa au ajuns manageri profesionişti pe legea 109. Legea a discutată cu Banca Mondială, Comisia Europeană, FMI, dar nu trebuie ca statul să se implice în viaţa de zi cu zi a companiilor. Ei sunt evaluaţi la final de an.

Nu am primit telefoane de a numi sau păstra directori la companiile din coordonarea ministerului, nici să angajez secretari de stat sau directori în departamentele ministerului.

Despre administraţie

Este nevoie de o mai bună selecţie a administraţiei, prin concursuri realizate corect, ar trebui ca oamenii să se schimbe la 3-4 ani, şi în corporaţii se întâmplă acest lucru.

Am primit multe mailuri de la angajaţi care se pârau între ei, oamenii încearcă să se poziţioneze, dar m-au lăsat rece. Când este vorba de abuzuri există instituţii abilitate.

Nu este vorba de salarii, nu cred că oamenii vin la minister cu bucurie. Este vorba şi de o ignorare a oamenilor competenţi, care au vrut să mute lucrurile şi nu au putut. Partidele pot să se supere, dar eu cred că ministerul Economiei a fost politizat. Eu cred că ministrul trebuie să fie politic, dar funcţionarii sunt publici.

Când m-a sunat Cioloş am crezut că este o farsă

„Am ajuns ministru printr-un joc al întâmplării, aş putea spune aşa. M-a sunat domnul prim-ministru, vineri, 13. Poate pentru unii o zi de 13 este o zi nefastă, pentru mine a fost o zi foarte fastă. Eram în fabrica noastră din Medgidia (compania CRH, care a cumpărat o parte din activele Lafarge şi Holcim). Ştiţi că am fost până acum două săptămâni director general al Lafarge România, mai apoi CRH România. Încercam să văd împreună cu colegii mei dacă tot ceea ce trebuie ca unul dintre proiectele pe care le avem acum să fie terminat cu bine până la sfârşitul anului şi, în jurul prânzului, mă sună cineva: «Bună ziua, domnul Borc?», «Da», «Puteţi vorbi?», «Da», «Sunt Dacian Cioloş şi aş vrea să vorbesc puţin cum dumneavoastră». Nu vă ascund că, fiind un fan al emisiunilor lui Buzdugan (n.r. - emisiunea „Farsele lui Buzdugan“) când eram mai tânăr, am avut o secundă de strângere, de ezitare, «De ce mă sună pe mine domnul Cioloş?»“, a povestit noul ministru al Economiei. 

El a mai spus că i-a cerut premierului un timp de gândire privind propunerea făcută, înţelegând totodată timpul scurt în care Cioloş trebuia să anunţe componenţa Guvernului.  

„Am avut o discuţie foarte bună cu dânsul la telefon, i-am cerut puţin timp de gândire, înţelegând constrângerile dumnealui pentru că seja anunţase că o să anunţe Guvernul sâmbătă sau duminică. Ne-am văzut în seara aceea, a fost o întâlnire foarte foarte bună, cred că ne-am plăcut reciproc de prima dată şi am acceptat propunerea dumnealui de a face parte din echipa dânsului“, a spus Borc.

Noul ministru al Economiei a spus că a fost pentru prima dată când a purtat o discuţie cu Cioloş şi, ulterior, a avut o întâlnire cu acesta. „Ştiam cine este domnul Cioloş, evident, reputaţia dumnealui este una foarte bună, dar nu ne cunoscuserăm niciodată“, a mai spus Borc.


De asemenea, Costin Borc va spune ce l-a determinat să facă parte din Guvernul Cioloş, după 15 ani în care a activat în mediul privat, în ultimii doi ani fiind director general al Lafarge România. Ce a găsit în Minister, care este diferenţa dintre privat şi administraţie sunt alte întrebări la care va răspunde ministrul Economiei, la Adevărul Live, începând cu ora 11.00. 

Costin Grigore Borc a lucrat în ultimii 15 ani pentru producătorul de materiale de construcţii Lafarge, în România şi în alte ţări, şi este fostul şef de cancelarie al premierului Radu Vasile. Costin Borc a fost prima persoană nominalizată de Cioloş pentru postul de ministru.

În vârstă de 50 de ani, Costin Grigore Borc este licenţiat al Universtităţii Politehnica din Bucureşti, în Inginerie Energetică (1989), obţinând ulterior o diplomă de master şi doctoratul la Universitatea din Wiscounsin Madison (1997 şi 2001). În cadrul acestei instituţii, a fost şi asistent universitar pentru o perioadă de cinci ani, între 1995 şi 2000.

În perioada 1991 - 1994, Grigore Borc a fost asistent special al preşedeintelui PNŢCD, Corneliu Coposu şi, ulterior, între 1998 - 1999, Şeful Cancelariei Primului-Ministru Radu Vasile, în timpul mandatului de preşedinte al lui Emil Constantinescu.

El a lucrat şi ca inginer la Institutul Hidrologic şi IPROMET SA.

În iunie 2000, devine Project manager la Lafarge Ciment, în Kansas, Missouri, în Statele Unite ale Americii. Borc revine în România în 2002, ca director general al Lafarge Agregate Betoane SA. În perioada 2006-2008, el a fost directorul de strategie al Lafarge Ciment în Franţa, iar din 2008 şi până în 2013 a fost director general al Lafarge Serbia. Din 2013, el a revenit ca director general al sucursalei din România a Lafarge, actual CRH, perioadă în care a fost şi preşedintele Consiliului de Administraţie.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite