Documente-bombă de la Bruxelles: Statele Membre şi-ar putea închide frontierele pentru doi ani!
0
Un document cu circulaţie limitată (14300/15 din 1 decembrie 2015) redactat de Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului European poate crea senzaţia acestui fine de an. Se numeşte „Integrity of the Schengen Area" şi este adresat COREPER (organismul care grupează reprezentanţii Statelor Membre), dar şi Consiliului (posibil şi Consiliului JAI reunit ieri şi azi la Bruxelles).
Vă ofer posibilitatea să lecturaţi documentul în integralitatea sa. Mare atenţie la informaţiile vitale strecurate în marea de consideraţii de tip legalist care, după obicei, asigură arhitectura de argumentaţie a propunerii care, evident, vorbind despre „securitatea frontierelor Uniunii" are în vedere zona Schengen şi reglementările sale.
Foarte importante, pentru a înţelege sensul propunerilor excepţionale din concluzia documentului, sunt datele statistice privind dimensiunea fluxului migratoriu care a lovit Europa în ultimele luni. Astfel, se spune în document, „conform datelor oferite de Frontex, în perioada ianuarie-octombrie 2015, la frontierele externe ale UE s-au înregistrat peste 1,2 milioane de treceri frauduloase ale graniţelor, aceasta reprezentând o creştere cu 431% faţă de perioada corespunzătoare din 2014. În plus, nu au fost înregistrate multe dintre trecerile ilegale de frontieră".
Prima propunere, în seria celor logice, este încercarea de a institui un control asupra aşa-numitelor „green land borders" (zonele considerate „libere de acces" pentru intrarea dar şi ieşirea din spaţiul european, mai ales în conexiune cu Ruta Balcanică), folosind în acest scop şi unităţile „RABBIT", cu componente din diverse forţe de poliţie şi grăniceri puse la dispoziţie de unele state europene. Dar, pentru prima dată, se evocă şi posibilitatea de a introduce puncte de control pentru identitatea persoanelor în interiorul Spaţiului Schengen, acestea având la dispoziţie accesul la bazele de date relevante .
Cel mai important paragraf este cel de-al patrulea, unde se reamintesc limitele legale instituite de actualele prevederi ale Convenţiilor Schengen privind reinstituirea controalelor de frontieră de către unele state membre care invocă situaţii excepţionale. Dar asta nu se poate face, în termenii legislaţiei actuale, decât pentru o perioadă de maximum şase luni.
Acum urmează propunerea-bombă:
„Prelungirea acestei situaţii (a deciziei privind perioada de şase luni, n.n.) ar necesita adoptarea de către Consiliu, în urma unei propuneri din partea Comisiei, a unei recomandări în acord cu art. 26 din Codul de Frontieră Schengen. O asemenea recomandare poate fi adoptată în situaţii excepţionale ca răspuns la o situaţie în care evaluările Schengen au identificat deficienţe serioase şi persistente privind controlul frontierelor externe precum şi faptul că măsurile descrise în art.19a din Codul de Frontieră Schengen nu sunt eficiente. În cazul în care, în asemenea cazuri, există riscul funcţionării întregii zone fără frontiere, şi deoarece acele circumstanţe excepţionale pot reprezenta o ameninţare serioasă la politicile publice sau securitatea internă în zona fără controale la frontierele interne sau la regiuni ale acesteia, perioada de reintroducere a controalelor interne de frontieră poate fi extinsă la o perioadă de maximum doi ani (sbln.n.)".
Nu cred să existe vreo îndoială că va exista un răspuns foarte rapid din partea Comisiei Europene la indicaţia directă a Consiliului de a redacta asemenea propuneri şi nici că va exista un sprijin necondiţionat din partea celor mai multe dintre Statele Membre.
Dar azi va fi discutat şi un alt text fundamental, Propunerea Comisiei Europene privind o propunere pentru o Directivă a Parlamentului European şi Consiliului privind combaterea terorismului (puteţi accesa aici textul integral).
Text fundamental, spuneam, deoarece introduce, în sfârşit, bazele legale ale unei abordări juridice europene unitare a problemei extinse a luptei împotriva terorismului, introducând şi penalizând noi categorii: precum călătoria înspre zonele de conflict a „luptătorilor străini" sau activitatea de recrutare şi radicalizare), dar şi descriind în amănunţime tot ceea ce este legat de pregătirea, recrutarea, finanţarea unor grupuri teroriste, sprijinirea acestora (inclusiv prin operaţiuni de propagandă sau difuzarea de mesaje pe reţele sociale sau protecţia oferită unui terorist sau unui grup de asemenea natură precum şi participarea la activităţi de pregătire sau antrenament în vedera executării de acte teroriste. Cu o atenţie deosebită acordată penalizării foarte serioase a celor care asigură sau protejează liniile de finanţare care alimentează reţelele teroriste „penalizând nu numai finanţarea actelor teroriste, dar şi a organizaţiilor teroriste şi a teroriştilor, chiar în absenţa unei legături directe cu un act sau acte teroriste anume".
Foarte interesante mişcări, nu numai în perspectiva imediată a combaterii terorismului de sorginte radical islamistă, dar şi a tuturor formelor de radicalizare de tip extremist care-şi au deja formate pe teritoriul unor ţări europene baze de antrenament, depozite de arme şi muniţii şi care au dus la formarea unor adevărate unităţi para-militare extrem de active şi care pot fi oricând activate de interesele externe ale finanţatorilor lor pentru a declanşa acţiuni destinate destabilizării ordinei sociale şi creării unei stări de panică şi confuzie.
Cu siguranţă, ne aflăm la începutul unui efort extrem de important de securitzare al Europei, dar un început în forţă şi care acoperă golurile vizibile, din nefericire, în ceea ce ar fi trebui să însemne reacţia europeană comună la ameninţarea teroristă. Şi care a fost, în cea mai mare parte, doar una naţională, bazată aproape exclusiv pe datele oferite de serviciile naţionale de informaţii.
Şi aici se va produce o schimbare foarte importantă, chiar începând de la 1 ianuarie 2016. Dată fiind amploarea consecinţelor noii construcţii în domeniul extrem de sensibil de intelligence european, voi dedica un material special acestei proiecţii în care se regăsesc elemente înspirate de construcţia similară americană începută după atetatele din 11 septembrie.
Europa adoptă un demers de forţă de care, firesc va trebui să se lege şi România, prin adaptări legislative de urgenţă şi reconstruiri ale modului de cooperare la nivelul serviciilor de informaţii, pentru a profita pe deplin de ceea ce va fi oferit în cadrul noului sistem european. Nu va fi nici simplu, nici uşor, dar sentimentul general, cel puţin la Bruxelles, cum vedeţi, este că am intrat deja într-o etapă de joc în care provocările directe sunt atât de grave şi urgente, încât cer măsuri la acelaşi nivel, disuasive dar şi cu un cadru legislativ care să permită serviciilor specializate acţiuni de amploare pentru a asigura, măcar acum când deja este târziu, securitatea cetăţenilor euroeni.
Dacă nu, termenul deja evocat de „Fortăreaţa Europa" poate deveni o tristă realitate, negând însăşi esenţa proiectului pe baza unui vis mereu fascinant despre libertate, prosperitate şi spaţii comune de liberă circulaţie.
Se încarcă comentariile...
