ANALIZĂ Talk-show-urile româneşti, tribuna „politicienilor rataţi“: „Suprema satisfacţie a moderatorului e atunci când şterge pe jos cu interlocutorul“
0
„Adevărul“ a analizat criteriile care stau la baza talk-show-urilor politice actuale şi a stabilit, cu ajutorul analistului media Iulian Comănescu şi sociologului Mircea Kivu, care sunt elementele prin care îşi definesc succesul.
Analistul media Iulian Comănescu spune că, în general, formatul de tip talk-show pune preţ pe „nume“, în ideea în care acestea se pot valoriza în ştiri. „Talk-show-ul e la fel de vechi ca televiziunea, iar interviul e şi el la fel de vechi ca presa. E normal ca jurnalistul mai puţin specializat să întrebe un expert, o personalitate sau o vedetă despre un anumit domeniu, de la ştiinţă la viaţa proprie a vedetei respective. Talk-show-ul aduce în general în prim-plan celebrităţi din diferite domenii, în ideea «names are news», «numele sunt ştiri»“, arată el. „Există un apetit al publicului pentru trăncăneală, pentru bârfă, pentru despicat firul în patru. Dar şi pentru polemică, pentru ceartă“, defineşte şi sociologul Mircea Kivu câteva aspecte importante ale emisiunilor.
Florin Călinescu şi Marius Tucă, aproape de idealul unui moderator
Vorbind despre moderatorul unei asemenea emisiuni, analistul defineşte punctele cheie, amintind, totuşi, că pe piaţa media din România lucrurile nu sunt ca la carte. „Un astfel de moderator ar trebui să fie pertinent şi să posede ştiinţa întrebării, care decurge, curios, din ştiinţa de a asculta. Să fie imparţial, chiar dacă are o opţiune asumată (de pildă aceea anti-religioasă a lui Bill Maher) şi să reuşească să creeze o relaţie de egalitate cu intervievatul, de multe ori mai important decât un simplu ziarist. Acestea sunt, bineînţeles, idealuri, fiindcă situaţia în România e diferită“, crede Iulian Comănescu.
Invitaţii din afara postului sunt executaţi în absenţă la aceste emisiuni, fiindcă, dacă Gâdea se întâlneşte cu Antonescu sau Ungureanu, se ştie ce iese, fiindcă a ieşit deja Iulian Comănescu, analist media
Tot el spune că numai două personalităţi media au reuşit să atingă idealurile unui moderator autentic. „Dacă ne uităm la piaţa românească, numai Florin Călinescu şi Marius Tucă au reuşit o astfel de poziţionare, cei doi diferă de tot restul într-un mod evident şi uşor de argumentat. În afară de rating şi iubirea publicului, marea performanţă a lui Florin a fost faptul că reuşea să devină relevant politic, să aibă greutate, într-un format de entertainment. Iar Tucă, orice-ar face în ziua de azi, era un moderator temut, care ştia să pună întrebările publicului, în sensul bun“, zice analistul, care povesteşte ce evita Tucă să facă înainte de o emisiune şi ce se întâmplă cu adevărat înainte de un talk-show actual. „Tucă mi-a povestit, de exemplu, că înaintea emisiunilor evita să se vadă cu invitaţii, ca să nu creeze o stare de apropiere. Vi-l imaginaţi pe Mihai Gâdea evitându-l pe Mircea Badea? Sau pe Rareş Bogdan evitându-l pe Cozmin Guşă? Nu de alta, dar invitaţii din afara postului sunt executaţi în absenţă la aceste emisiuni, fiindcă, dacă Gâdea se întâlneşte cu Antonescu sau Ungureanu, se ştie ce iese, fiindcă a ieşit deja“, a mai zis Iulian Comănescu.
Satisfacţia moderatorului de talk-show
Mircea Kivu spune că „moderatorul român de talk-show este un politician ratat“. Sociologul stabileşte clar care este tactica prezentatorului în timpul emisiunii. „Pe el nu-l interesează să afle (şi, prin el, publicul) ce gândeşte interlocutorul. Îl interesează doar să-şi exprime propriile păreri. Pentru asta, începe prin a fi binevoitor («nu-i aşa că...») după care, dacă nu primeşte satisfacţie, se suie cu piciorele pe nefericitul care nu-i face jocul: îi ia vorba din gură, îl acoperă, strigă la el. Suprema satisfacţie a moderatorului e atunci când poate spune că a şters pe jos cu interlocutorul. Din păcate, ăsta e şi un criteriu de succes“, evidenţiază Kivu.
Cel mai urmărit talk-show... „de la ora 7:35, de către publicul de 28 de ani şi 3 luni din oraşe mijlocii“
Cum mai toate talk-show-urile politice abuzează de stereotipuri precum „cel mai urmărit show“, „cel mai apreciat“, „audienţe duble faţă de concurenţă“, Comănescu aminteşte că, deşi nu toţi moderatorii fac asta, Radu Moraru a fost unul din primii campioni ai acestui gen de auto-promovare. „În ideea asta, construise o teorie a conspiraţiei conform căreia ratingurile erau mici fiindcă ARMA şi GfK, TNS sau cine ştie cine presta în momentul respectiv măsurătorile pentru ARMA, măsluiau cifrele. Nu numai la talk-show, ci şi în toate comunicatele de PR există o obsesie pentru «cel mai» şi «primul»“, precizează analistul media.
„Şmecherii de marketing ieftin. Sub sintagma respectivă se pot ascunde tot felul de lucruri, cum ar fi cel mai urmărit la ora 7:35, de către publicul de 28 de ani şi 3 luni din oraşe mijlocii etc. În general, funcţionează după principiul «mulţi văd, puţini cunosc»“, completează şi sociologul Mircea Kivu.
Rareş Bogdan, la bătaie cu „Afacerea, gen feminin“
Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de Putere“, de la Realitatea TV, este un exemplu de moderator de talk-show politic care se foloseşte excesiv de expresii bombastice pentru a-şi defini succesul de care se bucură. Deşi spune că emisiunea sa este mereu în topul preferinţelor telespectatorilor, realitatea este alta. Patrick André de Hillerin scrie în „Caţavencii“ că Rareş Bogdan se laudă, seară de seară, „că realizează cel mai urmărit talk-show din România. Cel mai urmărit, cel mai important, cel mai apreciat şi aşa mai departe“. „În mod ciudat, audienţele spun cu totul şi cu totul altceva. Pe segmentul populaţiei urbane, talk-show-ul «Jocuri de putere» a obţinut, în luna septembrie, o medie de audienţă de 0,9 puncte de rating, având, în fiecare seară, în jur de 86.000 de telespectatori. Această performanţă deosebită îl plasează pe realizatorul Rareş Bogdan pe locul 21 printre realizatorii de talk-show-uri. 21. Un loc minunat, aflat în spatele absolut necunoscutei emisiuni «Afacerea, gen feminin», care a strâns cu 1.000 de telespectatori în plus la fiecare ediţie“, scrie Patrick André de Hillerin.
FOTO David Muntean
Ca să îţi dai seama de publicul lui Rareş Bogdan n-ai nevoie de cercetări cantitative şi date din peoplemetre. Trebuie să ai multă frustare, mult timp şi puţină înţelegere pentru lumea din jur Iulian Comănescu, analist media
Pe de altă parte, în luna noiembrie, în mediul urban, aceeaşi emisiune a căzut pe locul 27 în topul audienţelor, cu un punct de rating, arată paginademedia.ro. Privind cifrele, Iulian Comănescu comentează: „Aiureli, ceea ce spune ceva şi despre calitatea publicului lui Rareş Bogdan, care înghite aşa ceva. Dar ca să îţi dai seama de publicul lui Rareş Bogdan n-ai nevoie de cercetări cantitative şi date din peoplemetre. Trebuie să ai multă frustare, mult timp şi puţină înţelegere pentru lumea din jur ca să te uiţi la astfel de emisiuni, dacă nu cumva nu ai treabă cu consultanţa sau jurnalismul politic şi vrei să decelezi influenţe şi interese politice în emisiune. Îndeletnicire, altfel, destul de toxică şi tristă“.
Rareş Bogdan face 40% din bugetul Realitatea TV
Tot Rareş Bodan se laudă că emisiunea lui face cam 40% din bugetul Realitatea TV. „Ştii câţi bani a făcut emisiunea mea pentru postul ăsta, doar luna trecută? 154.000 de euro au încasat ăia, în urma emisiunii mele. Eu având un contract de zece ori mai mic. Ba de vreo 10-12 ori mai mic. Am cinci talkshow-uri pe săptămână, trei ore pe seară, şi fac cam 40% din bugetul Realităţii TV, atâta se încasează în urma publicităţii vândute pe «Jocuri de Putere»“, mărturisea chiar Rareş Bogdan pentru pressone.ro.
În aceste condiţii îşi poate justifica ieşirile nervoase şi uşor teatrale? „Nu ştiu despre ieşiri, dar bugetul Realităţii TV e ceva foarte trist şi foarte mic, vorbim de o firmă în insolvenţă, care a produs 4,6 milioane de euro în 2014 şi a pierdut 18,4 milioane. Aşa că s-ar putea foarte bine ca Rareş Bogdan să genereze o mare parte din această sumă. Eu îi doresc să-şi acopere măcar salariul“, crede Comănescu.
„Sinteza Zilei“ sau sinteza adevărului
Mihai Gâdea, realizatorul talk-show-ului „Sinteza Zilei“, de la Antena 3, este un alt moderator care se remarcă prin confirmarea şi operaţionalizarea preconcepţiilor politice ale publicului specific postului. „Sinteza Zilei“ reuşeşte să simplifice adevărul până ajunge de nerecunoscut, totul pentru a arăta cu degetul vinovaţi clari.
„«Sinteza Zilei» e un fel de panel show - talk cu mai mulţi invitaţi - primitiv, pentru un public îmbătrânit, sărac şi cu mult timp la dispoziţie, pe de altă parte interesat de politică, deci bun votant. Cam acesta e publicul tuturor talk-show-urilor politice din România, în momentul de faţă, iar el interesează bineînţeles politicienii. Televiziunile politice îşi împart publicul în funcţie de opţiunea politică şi formatele gen Gâdea se ocupă cu confirmarea şi operaţionalizarea preconcepţiilor politicie, cu instrumente foarte simple. Acest gen de electorat înţelege perfect, de exemplu, că Băsescu e de vină şi dacă în cartier e o pană de curent, la fel cum publicul de pe postul celălalt înţelege la fel de bine că vinovat e Ponta. La «Sinteza Zilei» are loc cea mai brutală operaţiune de simplificare a adevărului şi actualităţii politice, care ajung de nerecunoscut, dar devin astfel inteligibile pentru un anumit gen de telespectator, care aşteaptă vinovaţi clari şi indicaţii la fel de clare despre diferenţa dintre bine şi rău. Gâdea creează mistificări pe gustul publicului, spre deosebire de alţi moderatori poziţionaţi politic, care execută întocmai indicaţiile de la politicieni, adesea inepte şi cu mult mai multă legătură cu propriii duşmani politici decât cu ceea ce ar putea interesa publicul. În formula iniţială, «Sinteza Zilei» avea, cu Cristoiu, Paler şi toţi ceilalţi, o repartiţie pe roluri care aminteşte de Commedia dell’ Arte, foarte simplă şi uşor de înţeles. Agitatul Stan i se contrapunea sapienţialului Cristoiu, Paler întruchipa parodia unui personaj din Thomas Mann şi aşa mai departe. Acum lucrurile sunt mai otova, dar formulele prezentului funcţionează tot pe înţelesul propriului public, şi nu altfel“, defineşte Iulian Comănescu.
FOTO Facebook
În privinţa existenţei talk-show-urilor politice pe piaţa media, Comănescu spune că acestea vor rezista „într-un sens, destul de mult“. Dar, acelaşi analist, spune că televiziunile de ştiri s-au desfiinţat deja. „Dintr-un studiu pe care l-am făcut pentru OSF, Mapping Digital Media, reiese că televiziunile cu implicare politică, deţinute de proprietari locali, sunt o realitate şi în alte ţări. Într-un alt sens, televiziunile zise «de ştiri» s-au desfiinţat deja, la alegerile de anul trecut. Victoria lui Iohannis a fost percepută ca eşec al Antenei 3, inclusiv datorită reacţiei masochiste, anti-brand, a lui Gâdea şi Badea, iar politicienii, care în majoritate finanţau acest gen de post prin diferite combinaţii politico-financiare, sunt cu toţii speriaţi de Facebook“, arată acesta.
Tot Iulian Comănescu încheie prin a spune cum se realizează tranziţia. „Ştiu, pe de altă parte, că internetul e mai ieftin decât televiziunea, drept care vor fi tentaţi să finanţeze diferite acţiuni online, de la postaci supercalificaţi la site-uri cu afiliere subterană - care, pe alocuri, au început să se vadă în babilonia intoxicatorilor online care se învârte tot mai vesel pe Facebook în ultima vreme“, încheie analistul media.
Se încarcă comentariile...
