Le Monde: Europeni, nu vă încredeţi în Putin!

Câteva zile au fost suficiente pentru a schimba atitudinea Occidentului faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin. Cel care, pe tot parcursul anului 2014, a fost considerat un paria pentru încălcarea dreptului internaţional, pentru că a anexat Crimeea şi pentru că a sponsorizat războiul separatist din estul Ucrainei, a devenit brusc un „partener valoros“ într-o nouă fază a războiului împotriva terorismului global.

 Preşedintele francez şi prim-ministrul britanic caută ajutorul liderului de la Kremlin pentru a încerca o intervenţie la sol  în Siria, ca răspuns la atacurile jihadiştilor de la Paris din 13 noiembrie.

Aceste evoluţii nu par promiţătoare, scrie „Le Monde“.   În primul rând, pentru că lumea a cunoscut deja o astfel de cooperare cu Rusia, tot în lupta împotriva terorismului.  Acesta se întâmpla după atacurile din  11 septembrie 2001, atunci când preşedintele rus şi omologul său american de la acea vreme, George W Bush, au decis să-şi unească eforturile în lupta împotriva Al Qaida şi a talibanilor. 

La acea vreme, presedintele rus a recurs la retorica antiteroristă pentru a-şi consolida puterea. Sprijinit pe scară largă de opinia publică, nu numai din Rusia, ci şi din Occident, Putin s-a angajat să-i zdrobească pe insurgenţii ceceni după ce FSB-ul a pus în cârca lor exploziile din mai multe clăridi din Moscova, în 1999.

Apoi, Vladimir Putin a folosit fiecare nou atac terorist pentru a transforma Rusia într-un stat autoritar, a extins competenţele serviciilor secrete şi a restricţionat libertăţile civile în ţara sa. După anexarea Crimeei în martie 2014 şi după sprijinul acordat separatiştilor din estul Ucrainei, Occidentul vedea cu alţi ochi politica lui Putin, dar iată că acum lucrurile s-au schimbat, din nou. 

În cartea sa „De ce trebuie să-l oprim pe Putin”, lansată la Berlin pe 10 decembrie, fostul campion mondial de şah şi opozant al liderului de la Kremlin Garry Kasparov scrie despre distrugerea democraţiei în Rusia şi consecinţele acestui fapt pentru Occident. „Preşedintele american pur şi simplu priveşte, în timp ce Europa doarme” – aşa a caracterizat Kasparov reacţia Occidentului, într-un interviu pentru „Der Spiegel“. 

„Modul în care se comportă Occidentul cu Putin este o capitulare politică şi morală, spune Kasparov. Este trist că lumea liberă refuză cu încăpăţânare să înveţe din greşelile trecutului, atunci când are de a face cu dictatorii …”, spune Kasparov. 

Conceptul de parteneriat cu Kremlinul este depăşit, crede autorul. Iar încercarea unui acord privind acţiunile comune împotriva ISIS în Siria sau dezvoltarea unei poziţii comune cu privire la programul nuclear al Iranului sunt fără speranţă. Ca să nu mai vorbim despre acordul de pace în estul Ucrainei, unde Putin este principalul aţâţător al războiului.

„Putin are nevoie de războaie”, scrie Kasparov. Are nevoie pentru a distrage atenţia de la degradarea economică şi morală a ţării sale, pentru realizarea ambiţiilor sale şi pur şi simplu pentru că „dictatorii nu răspund în faţa nimănui, atunci când înşfacă o şi mai mare „halcă” de putere.

Garry Kasparov susţine că lumea este din nou într-o stare de război rece şi este necesar să se apeleze din nou la metodele războiului rece care deja şi-au dovedit eficienţa împotriva expansiunii sovietice. Acest lucru înseamnă astăzi: izolarea Kremlinului, iar în loc de căutarea unui nou compromis, un sistem rigid de sancţiuni.

SUA cer prelungirea sanctiunilor, UE ezită

Statele Unite ale Americii au cerut, joi, partenerilor din UE să prelungeasca sancţiunile împotriva Rusiei.„Decizia UE în favoarea reînnoirii sancţiunilor va arăta în mod clar conducerii Rusiei că normalizarea relaţiilor economice nu se va întâmpla atâta timp cât ea nu abandoneaza activităţile agresive şi destabilizatoare în Ucraina”, – a declarat Adam Shubin, adjunctul şefului Trezoreriei SUA.

„Am lucrat îndeaproape cu UE pentru a menţine o presiune economică asupra Federaţiei Ruse pentru punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk şi credem cu tărie că acest lucru va ramane punctul nostru de referinţă” – a adăugat el.

Italia a refuzat să susţină prelungirea cu şase luni a sancţiunilor economice impuse de către Uniunea Europeană Rusiei din cauza implicării Moscovei în conflictul din Ucraina, în pofida unui acord de principiu în acest sens al liderilor UE la summitul G20 de luna trecută, relatează Euronews.

Această decizie a Romei i-a luat prin surprindere pe unii oficiali de la Bruxelles, în contextul în care ambasadorii celor 28 de state membre ale Uniunii urmau să aprobe miercuri această prelungire a sancţiunilor, o decizie care se ia însă prin consens. Diplomaţi italieni au declarat că ei doresc negocieri suplimentare, eventual la summitul UE de săptămâna viitoare.

În opinia lor, este necesar ca Uniunea să coopereze cu Rusia în găsirea unei soluţii la conflictul din Siria. Sancţiunile impuse de UE Rusiei în criza ucraineană urmează să expire la sfârşitul lui ianuarie.

Italia şi unele state Europa de Sud sunt reticente faţă de o menţinere a acestor sancţiuni, care au afectat puternic economia rusă.

Ele au fost impuse Moscovei la jumătatea lui 2014, după anexarea Crimeei, în martie, şi din cauza susţinerii separatiştilor proruşi din estul Ucrainei şi vizează, între altele industriile bancară, petrolieră şi a Apărării.  Polonia, ţările baltice şi unele state din Europa de Est sunt cele mai aprige susţinătoare ale acestor sancţiuni.

Minitrul lituanian de Externe: Occidentul nu a învăţat nimic

Occidentul cere din nou „dialog normal” cu Rusia şi demonstrează că războiul din Georgia şi Ucraina nu l-a învaţat nimic, scrie într-un articol pentru publicaţia Delfi ministrul lituanian de externe Linas Linkevičius.

„Se părea că ar fi trebuit să înveţe o lecţie. Cum slăbesc frâiele, Kremlinul interpretează acest fapt ca pe un semn de slăbiciune şi oportunitate sau motivaţie de a acţiona mai cu vigoare” – a scris el.

„Din nou există apeluri pentru a reveni la un „dialog normal”, pentru a nu izola Rusia, că este neproductiv şi necesar să se acţioneze „pragmatic şi responsabil”.

Din nou ne asumăm rolul de solicitant, ne asumăm vina pentru deteriorarea relaţiilor, suntem avocaţi ai Kremlinului mai des decât o face el însuşi, şi cu încăpăţânare căutam „canale suplimentare de comunicare”, noteză Linkevičius.

„Kremlinul nu cere nimic, el nu are nevoie de nimic, solicitările vin, de regulă, de la colegii din Occident”, subliniază şeful diplomatiei lituaniene.

Linkevičius mai spune că speranţa actuală a Occidentului pentru o cooperare cu Rusia în Siria, arată că ţările occidentale au început din nou vechiul joc al „reconcilierii” şi „încălzirii relaţiilor”, în timp ce Rusia continua să apeleze la trucuri din cele mai murdare, încheie Linkevičius.

Putin, pe cale să scoată SUA din Siria şi Irak

Iar Putin îşi vede de treabă în Siria şi este pe cale să submineze autoritatea SUA nu numai în Siria, ci şi în Irak. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a dat vineri ordin militarilor ruşi să acţioneze „extrem de dur“ pentru eliminarea oricăror obiective ce ar constitui o ameninţare la adresa forţelor Rusiei angajate în campania militară în Siria, relatează agenţia de presă TASS.

„Vă ordon să acţionaţi extrem de dur“, a dispus şeful statului rus în cadrul unei reuniuni extinse a Colegiului Ministerului rus al Apărării. „Orice fel de ţinte care ameninţă  armata rusă sau infrastructura noastră terestră trebuie să fie distruse imediat“, a ordonat preşedintele Putin. 

Şeful statului rus a desemnat printre priorităţi consolidarea forţelor nucleare strategice ale Rusiei. „O atenţie deosebită trebuie acordată consolidării potenţialului de luptă al forţelor nucleare strategice, al programelor spaţiale militare. Este necesar, aşa cum prevăd şi planurile noastre, să dotăm toate componentele triadei nucleare cu noi sisteme de armament, să creştem eficienţa sistemelor de avertizare în caz de atacuri cu rachetă şi a celor privind apărarea aerospaţială“.