Etnologii dobrogeni vor să recupereze patrimoniul pierdut al colindelor de sărbători
0
Iniţiatorii de la Asociaţia pentru Transformarea prin Educaţie a Deltei Dunării şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea vor să recupereze colindele uitate de sărbători.
Dobrogea avea un repertoriu bogat ca un mozaic (cu 163 colinde dintre cele 193 cunoscute - spun ei), colindelor tradiţionale româneşti adăugându-li-se cele ale minorităţilor etnice.
„Din păcate, în prezent, multe colinde se pierd într-un ritm alert, odată cu ultimii bătrâni cunoscători. Ne dorim ca în această perioadă să împărtăşim amintiri despre Sărbătorile de iarnă (pe nou sau pe vechi), să intrăm mental în atmosfera zilelor de altădată, când cuvântul rostit la momentul potrivit avea forţa de a aduce bunăstarea, dar şi nenorocirea, când zgomotul de bici şi masca puteau alunga răul.
Ne dorim să ne reamintim cât mai multe versuri de colinde, descolinde, Stea, Sorcovă, Pluguşor, Capră, Melancă şi multe altele. Unde va fi posibil, vom exemplifica cu fotografii şi înregistrări, mai vechi sau de pe youtube“, spun iniţiatorii de la Asociaţia pentru Transformarea prin Educaţie a Deltei Dunării şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea.
În campania online, oamenii vor aduna răspunsuri la întrebările: „Când se colinda, se ura sau se mergea cu Steaua etc. în comunitatea voastră? Ce recuzită se folosea (ex: bici, buhai, plug, mască)?; Ce colinde se rosteau? Le mai ştiţi?; Se mascau flăcăii de Crăciun sau Anul Nou? Existau, la un moment dat, forme de teatru popular? (ex: Irozii, Jianul); Ce se gătea cu ocazia sărbătorilor de iarnă? Ce se dăruia colindătorilor? Se mulţumea colacul sau se binecuvânta ceata să colinde?; Ce alte tradiţii de iarnă existau?; Ce vă lipseşte cel mai mult din atmosfera de atunci?“
Tradiţii de Anul Nou
Ortodocşii de rit vechi serbează Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Este perioada în care creştinii păstrează cu sfinţenie tradiţiile: merg cu Melanca, cu Semănatul şi se face calendarul cu foi de ceapă.
Pe 13 ianuarie, ucrainenii din Tulcea sărbătoresc şi Ziua babei sau a moaşei. Femeile merg la moaşa cu care au născut cu daruri: colaci, material de cămaşă, de rochie, un bănuţ şi săpun. Baba se pregăteşte pentru masă cu răcituri, sarmale, biscuiţi etc.
În seara de 13 ianuarie se merge cu Melanca, când grupul de colindători cântă diferite scidrivki (colinde de Anul Nou), ne explică Alexandru Chiselev, muzeograf la Muzeul de Etnografie Tulcea.
În alaiul Melancăi, conform tradiţiei, participă Melanca (travesti), cozacul (flăcăul, soldatul cu sabia în recuzită), ţiganul. Din grup fac parte 15 – 20 de colindători. Melanca este îmbrăcată în rochie albă, ca de mireasă.
Ţiganul se culcă la pământ şi cere slănină. Melanca este păzită în toată această perioadă de omul legii. Femeia aranjează patul, scutură rogojina. Nu vorbeşte. În acest timp, ceata de afară colindă. „Şi-au cinstit-o pe Melanca noastră, Şi i-au dăruit o pereche de colaci“.
Cu Semănatul
O altă frumoasă tradiţie are loc în dimineaţa de Anul Nou (14 ianuarie), când se merge cu Posivaiu (Semănatul). Colindătorii aruncă boabe de porumb sau grâu în curte, la vite, dar şi prin grădină. „Există credinţa că primul venit cu semănatul influenţa viitorul gospodăriei. Erau primiţi primii doar băieţii, care colindau şi în obor, ca să fie belşug peste tot (ca să-i meargă turma-n curte).
Primele boabe erau adunate şi folosite în caz de nevoie (se tămâiau animalele în caz de boală, dar şi oborul sau casa în momente de cumpănă)“, spune muzeograful.
După Anul Nou până la Bobotează, creştinii de rit vechi curăţau casa, deoarece se credea că se vor naşte viţeii cu stea în frunte (lesenchii tileatca).
Calendar din foi de ceapă
În seara de Anul Nou, ucainenii din Letea fac calendarul din foi de ceapă. O ceapă se taie în patru şi se aleg doisprezece foi, corespunzătoare lunilor anului. Acestea sunt apoi aşezate pe o tavă, un platou sau altă suprafaţă plană în aşa fel încât să fie uşor de identificat cu luna corespondentă (se pot aşeza în cerc, în şiruri paralele etc.).
În fiecare foaie se pune puţină sare, iar apoi acest calendar se lasă peste noapte la fereastră. Dis-de-dimineaţă, se observă dacă sarea din foiţe s-a umezit sau a rămas uscată, prin analogie determinându-se prezenţa sau absenţa precipitaţiilor.
În judeţul Tulcea trăiesc peste 10.000 de ruşi lipoveni şi peste 1.000 de ucraineni. Cea mai mare comunitate de lipoveni se află în comuna Sarichioi.
TEDD sau dragostea faţă de de Deltă
Cine sunt tinerii care luptă pentru păstrarea tradiţiilor din Delta Dunării? Doi tineri din Iaşi, care au vizitat în urmă cu câţiva ani Delta Dunării şi s-au îndrăgostit pentru totdeauna de acest ţinut, au înfiinţat Asociaţia pentru Transformarea prin Educaţie în Delta Dunării (TEDD) şi împreună cu doi tulceni încearcă să reconstituie imaginea pierdută a Deltei.
„Totul a pornit de la o mare iubire, mai veche sau recent descoperită, şi anume Delta Dunării… cea reală, necosmetizată, binecuvântată şi totodată condamnată, cu oameni reali care-şi trăiesc bucuriile şi tristeţile înconjuraţi de ape“, mărturisesc ei.
Din asociaţie fac parte Andrei Cosmin Mocanu Irimiţă (preşedinte), Iuliana Titov (vicepreşedinte), Corina Oana Mocanu Irimiţă (membru) şi Alexandru Chiselev (secretar).
Vă mai recomandăm:
Sărbători în Delta Dunării, locul unde colindătorii vin de două ori
Legenda numelui localităţii Sfântu Gheorghe: voinicul care a ucis balaurul de la gurile Dunării
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav
Se încarcă comentariile...
