ANALIZĂ Forma fără fond a reformei curriculare. Care sunt noile materii pe care le vor studia elevii la gimnaziu

Ministerul Educaţiei a lansat săptămâna trecută, în dezbatere publică, trei variante de planuri-cadru pentru gimnaziu, care au fost ţinta criticilor exeperţilor. Aceştia acuză, printre altele, ponderea mică de discipline opţionale

Reforma curriculară pentru gimnaziu prezentată de Ministerul Educaţiei nu reuşeşte să ţină pasul cu societatea tehnologică din ziua de azi. Cu alte cuvinte, nu reuşim să aducem şcoala în secolul XXI, spun experţii în Educaţie, în orice caz nu suficient de rapid încât să nu mai avem generaţii de sacrificiu.

De pildă, orele de Informatică din gimnaziu lipsesc aproape cu desăvârşire din noile variante de planuri-cadru puse în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Apare, doar ca materie opţională, o oră pe săptămână sau ca materie obligatorie (în trunchiul comun) în clasa a VIII-a sau în clasele a V-a şi a VI-a. Asta în condiţiile în care societatea informaţională evoluează cu o rapiditate ce lasă şcoala cu mult în urmă.

Educaţia pentru sănătate, mult dezbătută şi promovată în declaraţii atât de ministrul Educaţiei Adrian Curaj, cât şi de alţi colegi din Guvern, a fost, de asemenea, neglijată în noile planuri cadru, însă ora de Religie rămâne în trunchiul comun. Alte schimbări care apar în propuneri se referă la Limba şi Literatura Română, care pierde o oră la clasa a V-a, adică elevii urmează să facă patru în loc de cinci ore, câte sunt acum. De asemenea, dispare ora de Latină, care în prezent se studiază la clasa a VIII-a. În schimb, apar o serie de materii care înlocuiesc Educaţia Civică. Astfel, la clasa a V-a, elevii vor studia Educaţie pentru Drepturile Copilului, la clasa a VI-a vor studia Educaţie Interculturală, la clasa a VII-a vor studia Educaţie Democratică, iar în clasa a VIII-a – Educaţie Economică.

În ceea ce priveşte numărul de ore de Matematică, acesta rămâne acelaşi, de patru ore pe săptămână, iar la Fizică şi Chimie se vor face în continuare tot două ore din fiecare materie. Biologia însă pierde o oră pe săptămâna într-una dintre variantele de plan cadru la clasa a V-a şi la clasa a VIII-a. Şi Geografia şi Istoria pierd o oră pe săptămână la clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a.

O altă modificare apare la numărul de ore de Sport. În prezent, elevii de clasele V-VII pot face 2-3 ore de Educaţie Fizică şi două ore în clasa a VIII-a, iar în variantele de plan cadru, sportul pierde o oră pe săptămână fie la toate clasele, sau doar la o parte din ele.

Criticile experţilor

Punerea în dezbatere a planurilor cadru a ajuns deja pe toate forumurile de specialitate, iar experţii au mai mult critici decât aprecieri la adresa acestora. Profesorul Ştefan Vlaston, blogger adevarul.ro, critică ponderea mică de opţionale, de curriculum la decizia şcolii, spre exemplu, însă cel mai mult îl deranjează lipsa Informaticii, un lucru semnalat de mai mulţi experţi, printre care Tincuţa Apăteanu şi Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de Matematică al României. „Matematica şi Informatica trebuie să fie împreună, ca ore de laborator de mate sau şi mai bine, în aceleaşi manuale. La tehnologii putem vorbi despre cum se construiesc calculatoarele, dar nu de informatică. Aşadar, susţin şase ore pe săptămână de matematică- informatică“, afirmă Gologan. El a explicat pentru „Adevărul“ că informatica ar trebui integrată peste tot, calculatorul şi tehnologia digitală ar trebui utilizate la mai multe materii, în special la ştiinţe.

Şi expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu, cofondator al platformei Edusfera, vorbeşte de integrarea informaticii în toate materiile. „TIC nu înseamnă de fapt informatică, noi ar trebui să introducem informatica de cât mai devreme posibil, cum se face în Finlanda sau în Marea Britanie. În rest, încurajez creşterea ponderii educaţiei ştiinţifice şi tehnologice cu condiţia ca aceste materii să nu fie predate ca acum, mai mult teoretic decât practic. Trebuie lucrat cu informatică la toate materiile“, a spus Tincuţa Apăteanu. 

Apăteanu şi Gologan au fost incluşi într-un comitet special de experţi, printre care se mai numără renumitul academician Solomon Marcus şi expertul Marian Staş, care va dezbate la nivel de minister planurile-cadru propuse. „Ca idee generală, se lucrează pe ele, vor fi multe schimbări“, a dat asigurări Radu Gologan.

Apăteanu spune că ceea ce avem în faţă cu aceste trei propuneri reprezintă, de fapt, o soluţie de compromis pe termen scurt şi că se lucrează la o reformă curriculară mult mai amplă, pe termen lung. „Pe termen scurt, trebuie ales ceva care este în armonie cu actualul sistem educaţional. Vorbim de planurile-cadru pentru gimnaziu şi nu poţi reforma sistemul de la mijloc, nu poţi propune planuri-cadru care să fie total rupte de sistemul prezent, pe termen lung însă, trebuie regândit totul“, a spus Apătenanu.

Societatea evoluează mai rapid decât şcoala

Referitor la aceste schimbări pe termen lung, Şerban Iosifescu, directorul Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), spune că partea de interdisciplinaritate e importantă în sensul în care Limba Română trebuie învăţată nu numai la orele de Română, la fel cum Informatica nu trebuie studiată doar la orele de TIC, ci peste tot. „Problema este că discutăm de conţinuturi disciplinare, nu de competenţe. Discuţia ar trebui mutată de la conţinut, la rezultate. În ceea ce priveşte planurile cadru, cred că ar trebui să ne folosim de informatică în predare la toate orele şi mi se pare puţină ponderea opţionalelor“, este de părere Iosifescu.

Alexandru Bajdechi, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor din Constanţa, atrage atenţia că în aceste planuri-cadru nu este inclusă Educaţia pentru Sănătate şi Educaţia Rutieră, că sunt prea puţine opţionale şi că ceea ce vedem este mai mult o schimbare de formă, nu de fond. Însă el apreciază divizarea Educaţiei civice în mai multe materii, dar se arată sceptic vizavi de implementare. „Nu văd mulţi profesori capabili să le explice copiilor drepturile lor în condiţiile în care ei sunt primii care le încalcă, dar asta e o problemă mai largă“, a spus Bajdechi. De asemenea, trebuie insistat pe TIC, fiindcă o persoană care nu ştie să utilizeze un calculator în ziua de azi e ca şi cum ar fi analfabetă, atrage atenţia Bajdechi.  „Elevii vor schimbare azi, feedback-ul faţă de şcoală poate fi dedus indirect din numărul de absenţe, din rezultatele de la examenele naţionale şi din atitudinea generală faţă de şcoală. Societatea evoluează mai rapid decât şcoala, educaţia trebuie să ţină pasul“, spune el.

Propuneri de Plan Cadru Pentru Gimnaziu

Calendarul dezbaterii publice

• 23 decembrie 2015 - 23 ianuarie 2016: punerea proiectelor de planuri-cadru în dezbatere publică
• 22 decembrie 2015 - 22 ianuarie 2016: consultare online; colectarea datelor prin intermediul chestionarului online
• 4 - 22 ianuarie 2016: dezbateri faţă în faţă la nivel judeţean; colectarea feed-back-ului în urma dezbaterilor faţă în faţă
• 23 ianuarie - 7 februarie 2016: analiza propunerilor primite în cadrul procesului de consultare şi revizuirea proiectului de plan-cadru
• 8-10 februarie 2016: validarea din punct de vedere ştiinţific a proiectului revizuit de plan-cadru de către comisia de validare; avizarea de către ISE.