Ameninţările cămătarilor din „Banca Interlopilor” la adresa datornicilor: „Tu vrei să te vezi mort, să-ţi rămână copilul orfan?”
0
Liderii uneia dintre cele mai periculoase clanuri de interlopi din România, gruparea Barcsa din Reghin, au fost trimişi vineri în judecată de procurorii DIICOT. Ancheta a scos la iveală detalii înfiorătoare despre modul în care acţiona această grupare de crimă organizată specializată în cămătărie. De frica lor, unii datornici care nu mai aveau niciun ban cereau să fie omorâţi în schimb.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv Anton Barcsa -zis „Bănel”, Anton Barcsa- zis „Gone„, Rudi Barcsa -zis „Gumi„, Rudi Frigur- zis „Beke„, precum şi sub control judiciar Rudolf Frigur- zis „Rudi Bătrânu”. Procurorii susţin că, în perioada 2012 — 2016, aceştia ar fi constituit pe raza municipiului Reghin un grup infracţional organizat, care a acţionat în mod coordonat în vederea săvârşirii unor infracţiuni de cămătărie, prin acordarea unor împrumuturi băneşti cu dobândă.
S-a stabilit că iniţial se pretindea o dobândă acceptabilă, iar apoi sub pretextul că ar exista altă persoană dispusă că ofere o dobândă mai bună, se solicita restituirea sumei. Întrucât cel împrumutat folosise deja banii sau o parte din aceştia şi, deci, nu putea restitui suma, membrii grupului infracţional îl anunţau că va trebui ca el însuşi să plătească aceea dobândă la un procent mult mai mare. Sub pretextul asigurării restituirii sumei împrumutate şi a dobânzilor pretinse, erau luate ca garanţii autoturisme sau chiar case şi teren.
Bani şi maşini de lux
În timpul monitorizării, anchetatorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
(DIICOT) au observat că membrii grupului conduc maşini de lux şi deţin sume mari de bani, în ciuda faptului că nu au avut şi nu au nici o ocupaţie. Potrivit unor surse din anchetă, pentru sumele împrumutate unor diverse persoane, sus-numiţii cer iniţial o dobândă de 50%, dar în multe cazuri aceasta ajunge să crească până la 100%, mai ales în condiţiile în care, datorită unor creşteri succesive, persoanele împrumutate nu-şi pot plăti „ratele”. Au existat cazuri în care membrii clanului aveau oferte, şi ofereau dobânzi de „doar” 20%. În aceste condiţii, mulţi împrumutaţi au ajuns la situaţii extreme, care au dus chiar la pierderea unor imobile sau la fuga din ţară.
„Hai omoară-mă omule, hai că aştept să mă omori!
Procurorii DIICOT au strâns zeci de interceptări, care dovedesc cât de violenţi erau aceşti cămătari. Într-una din acestea, din 30 octombrie 2015, Rudi Barcsa - zis „Gumi” îl ameninţă pe un datornic.
Rudi Barcsa: Frate , faci ce faci mie îmi aduci bani, eu nu am treabă cu el. E bine ? No. Azi îmi trebuie banii, pe mine nu mă interesează ce faci.
Datornic: Mă omule dar tu înţelege că el a luat banii, de unde să scot eu banii dacă el trebuie să ţi dea mă omule?!
Rudi Barcsa: Nu mă interesează mă, tu vrei să te vezi mort, să-ţi rămână copilul orfan ?
Datornic: No hai mă omoară-mă mă, băgami-aş p**a în ea de viaţă, hai omoară-mă mă omule dacă tu aia vrei. Hai omoară-mă omule, hai că aştept să mă omori!
Rudi Barcsa: Adu-mi banii, eu nu am treabă cu....
Datornic: Hai mă omoară-mă dacă tu aşa umbli ci din astea, băga-mi-aş p**a în ea treabă să-mi bag
Rudi Barcsa: Mă te trimit în cimitir afară.
Datornic: No cimitir, trimite-mă mă omule în cimitir şi gata, bag p**a în ea de viaţă, dar m-am săturat de treburile astea că mă omori!
Rudi Barcsa: Mă adu-mi banii că...
Datornic: Dar de ce să mă omori, pentru ce să mă omori ? Pentru ce?
Rudi Barcsa: Adu-mi banii că eu nu am treabă cu el.
Datornic: Nu ameninţa te rog frumos. Bine? Nu ameninţa, rezolvă problema cu omul că omul vrea
Rudi Barcsa: Mă te termin mă!
„Vin la tine cu ţiganii să le dai bani”
De foarte multe ori, memebrii clanului Barcsa folosesc pluralul atunci când se referă la banii împrumutaţi, spunând „când ne dai banii?”, „noi”, „venim după bani”. Tot imaginea unui grup este creată prin expresiile pe care le-am mai amintit anterior, „vin sus cu oamenii”, „vin la tine cu ţiganii să le dai bani”. Sau – mesajul din 5 ianuarie 2016, ora 19:03 – „merită să fii fugar toată viaţa? Ca să te ascunzi de noi, ca să… deci îi bai frate, să ştii”
Redăm şi alte convorbiri (chiar dacă unele au mai fost invocate anterior în alt context) care dovedesc legătura infracţională la nivel de grup organizat:
- discuţia din 30 ianuarie 2016, ora 17:15, pe care Barcsa Anton- zis „Bănel” o poartă cu un bărbat Radu, care îi spune „şi noi trebuie să-ţi dăm pe săptămâna asta, pe marţi îţi trimitem şi noi toţi şi ţie şi lui fratele tău 600 euro (inculpatul Frigur Rudi)… dobânda, Bănel, dobânda”
- în 28 decembrie 2015 şi 30 decembrie 2015, Frigur Rudolf ia legătura cu Barcsa Anton -zis „Bănel”, reieşind că acesta din urmă trebuia să-i recupereze primului nişte bani: „i-am trimis mesaj ca să aducă banii ca să nu aibă probleme”. În a doua convorbire reiese că banii au fost aduşi la Frigur Rudolf, care îl întreabă pe „Bănel”: „pentru tine ce-a făcut?”, iar acesta îi răspunde „a dat 10.000 de euro şi pentru diferenţă trebe să stau o zi sau două după 5.000”
„A dat ăla banii şi este adevărat că a murit?”
Discuţia din 27 octombrie 2015, ora 08:35:06, dintre Barcsa Anton- zis Gone şi Frigur Rudi
Frigur Rudi:Alo.
Barcsa Anton: Unde eşti, Beke?
Frigur Rudi: Am venit aici la o cafea.
Barcsa Anton: Eşti la o cafea?
Frigur Rudi: Da.
Barcsa Anton: A dat banii?
Frigur Rudi: Imediat vine omul jos .
Barcsa Anton: A dat ăla banii şi este adevărat că a murit?
Frigur Rudi: Da, da.
Barcsa Anton: No bun.
Frigur Rudi: L-a omorât el.
Barcsa Anton: L-a omorât !
Frigur Rudi: Da.
Barcsa Anton: Şi dacă nu vine omul, Beke?
Frigur Rudi: Patruzeci şi.....patru de ani a avut.
„Trebuie să vorbesc cu gagii frumos, cum vor p**a lor”
Într-o altă discuţie, din 23 noimebrie 2015, la ora 16.08 , Rudi Barcsa - zis „Gumi”, se plângea că trebuie să vorbeasc frumos cu datornicii.
Rudi Barcsa: Tu şti că eu dacă aş avea ţi-aş zice hai după ei liniştit că am să-ţi dau, dar nu am, te rog să mă crezi, un leu. Şi pe joi vin şi-ţi aduc banii. M-a sunat, nu am curajul să mă sfădesc cu el la telefon că ne ia garda mă!
Amic: Da, da, da.
Rudi Barcsa: Dacă am făcut urât ne ştie lumea cămătari, figuri, în minutul doi ne face cheie, ne duce!
Amic: Exact, exact.
Rudi Barcsa: Şi atuncea mie îmi lipseşte frate să mă duc ? Trebuie să vorbesc cu gagii frumos, cum vor p**a lor.
Amic: Aşa e, aşa e.
Rudi Barcsa: Degeaba să mă cert pentru.... E vorba de zece mii, cinşpe mii, douăzeci...
Pe 25 noiemebrie 2015, Rudi Barcsa - zis „Gumi” discuta cu un alt amic cum lucrează el.
Rudi Barcsa: Dar când îi dă copii pervesa cu ciuriu atuncea vede el.
Rudi Barcsa: Ăi dă perversa să moară capul meu dacă nu-i dă perversa.
Rudi Barcsa: Aşa îl batem de nu mai vede. Îl batem când e singur săracu' pe drum.
Rudi Barcsa: No nu-i bai să-ţi fac tată plăta, nouă nu ne trebuie nici un leu, să facă plăta şi discutăm.
Apeluri în serie
Foarte relevantă cu privire la presiunea pe care membrii grupului, folosindu-se şi de copiii lor, o pun asupra persoanelor de la care cer bani este seria de telefoane pe care aceştia le dau unei persoane, Marton, căruia îi cer 1.000 euro sau 500 euro şi un telefon. Discuţiile au loc în data de 23 ianuare 2016.
Prima discuţie este cu Iancu (fiul lui „Beke”) (ora 16:27), care îi cere să aducă banii, menţionând că „Beke” îl respectă, altfel „ştii ce făcea nebunu, băga cuţitul în el.” La 16:40, Marton este sunat de „Beke” , care îi spune „pe seară la 10 mi-ai făcut banii frate, 1.000 de euro… ţi-am zis frumos, treaba ta ce faci”. La 16:51, sună fiul lui „Beke”, Frigur Rudolf zis „Kiss”, care de asemenea îl presează să dea banii atenţionându-l „tu ai uitat că eu sunt un şmecher aici în oraşul ăsta şi peste mine nu trece nimeni. Tu ai uitat treaba asta?”. Dar lucrurile nu se opresc aici şi la 17:24, acelaşi Marton este sunat şi de „Bănel” care îi spune „no vezi, într-o oră să vii să aduci ce trebuie”.
„Să nu te pună dracu să mă amâni. Aştept bani”
În alt caz, cursul lunilor decembrie 2015 şi ianuarie 2016, Barcsa Anton, zis „Bănel”, a contactat foarte multe persoane cărora le-a cerut bani. Modul în acre cerea banii era foarte dur.
- discuţia din 1 decembrie 2015, ora 13:24 – „Să nu te pună dracu să mă amâni. Aştept bani.”;
- discuţia din 4 decembrie 2015, ora 10:04 – „ăia 1200. Un leu să nu-mi lipsească din ei”;
- discuţia din 23 decembrie 2015, ora 09:12 – „hai până la 12 să dăm bani la ţigan, să moară copiii mei, jur de nu o să iasă scandal mare”;
- discuţia din 24 decembrie 2015, ora 09:07 – „de morţii mă-tii ai fugit nesimţitule, lasă că o să plăteşti cu viaţa”;
- discuţia din 28 decembrie 2015, ora 11:14 – „fă bani lui tata piciu. Aşteptăm bani”;
- discuţia din 5 ianuarie 2016, ora 19:03 – „merită să fii fugar toată viaţa? Ca să te ascunzi de noi, ca să… deci îi bai frate, să ştii”;
- discuţia din 12 ianuarie 2016, ora 20:13 – „dacă nu-mi trimiţi banii, jur că mă duc la Goreni, la socrii … ultima dată să ne certăm”; ora 20:14 – „trimite banii ce-a mai rămas”; ora 20:14 – „sau mă duc la socrii tăi”.
Ce spune procurorul de caz
Procurorul DIICOT care a intrumentat acest caz a descoperit 42 de victime ale acestui clan. Potrivit acestuia, „timp de aproape 7 ani, inculpaţii au păşit nestingheriţi şi au desfăşurat o activitate intensă de << îndatorare >> a unor persoane. Această << îndatorare >> a fost una construită cu atenţie, inculpaţii devenind adevăraţi specialişti în racolarea de <<clienţi >>, dar mai ales în modalităţile de << recuperare >> a banilor. Pe unii i-a determinat sărăcia şi nevoile urgente să ceară (sau să accepte) bani împrumut, alţii au fost poate mânaţi de mici vicii”.
Potrivit rechizitoriului, membrii clanului Barcsa au încercat – în repetate rânduri - discreditarea victimelor lor, arătând că acestea erau „drogaţi”, infractori sau chiar...cămătari! „În mod cert, inculpaţii nu se constituiseră într-o << casă de binefacere >>, încercând să-i ajute pe cei aflaţi în nevoie sau supuşi unor vicii. << Corul >> de voci al persoanelor audiate sugerează altceva... Şi anume că inculpaţii au profitat tocmai de aceste situaţii. De aceea, considerăm că toate aceste cazuri, dincolo de detaliile fiecăruia, trebuie privite în ansamblu”, mai arată procurorul DIICOT.
Anchetatorul a arătat că declaraţia fiecărei persoane audiate a contribuit – mai mult sau mai puţin – la dezvăluirea acestei imagini a grupării d einterlopi. Unele cazuri au permis identificarea şi audierea unor martori sau au fost dovedite de discuţiile telefonice.
„Altele nu au beneficiat de un asemenea suport: martorii nu au vrut să declare nimic, nu s-au << complicat >> şi, deci, implicat în efortul aflării adevărului. Cu toate acestea, victimele unor şantaje, realizând că este momentul să spună adevărul (multe să-şi verse în cuvinte suferinţele îndurate pe perioade mari de timp), au dat şi şi-au susţinut declaraţiile prin care au arătat cum au fost ameninţate şi cum li s-au luat mult mai mulţi bani decât înţeleseseră că trebuia să restituie. Trebuie subliniat că inculpaţii nu au recunoscut niciodată că ar fi ameninţat vreuna dintre victime”, mai arată procurorul DIICOT.
Scuzele interlopilor: „au vorbit mai urât”
În faţa unor probe despre care aflaseră (în special discuţiile telefonice) au admis că poate „au vorbit mai urât”, „au ridicat tonul”, s-au enervat sau, în lipsa uunei mai coerente justificări, au acţionat „ca un bolnav la cap”. Au apreciat că aceia care au dat declaraţii care îi incriminează au făcut-o din invidie, presaţi de anchetatori, au profitat de faptul că ei sunt arestaţi sau sunt pur şi simplu nerecunoscători.
„Sunt argumente fără substanţă. Este ilogic ca o persoană care nu a fost ameninţată, fiind în relaţii bune cu inculpaţii (după cum au afirmat aceştia) să-şi asume nişte acuzaţii false, acuzaţii care, în contextul fricii notorii pe care o emană inculpaţii şi rudele lor, nu puteau să le aducă decât probleme. Credibilitatea declaraţiilor victimelor trebuie privită în mod necesar având în vedere şi ţinând cont de aceste aspecte. Şi trebuie să subliniem încă o dată că există atât de multe asemănări între cazurile de la care pornesc acuzaţiile, încât toate pot fi privite în realitate ca un singur caz cu mai multe victime”, mai arată procurorul DIICOT.
Se încarcă comentariile...
