Summitul NATO a început cu o agendă ce deranjează Rusia. Stoltenberg: Vom transforma o brigadă românească într-una multinaţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liderii statelor membre NATO se reunesc, vineri după-amiază, pe Stadiul Naţional din Varşovia, într-un moment în care Europa îşi consolidează apărarea în Est în faţa Rusiei şi se confruntă cu ameninţarea jihadistă în Sud, fiind şi fragilizată mai mult ca oricând de incertitudinea adusă de Brexit şi de criza imigranţilor.

UPDATE 19.53 Statele Unite ale Americii sprijină creşterea prezenţei NATO în Marea Neagră, iar Turcia doreşte sporirea vizibilităţii acestei prezenţe cu un grup naval, potrivit unor surse aliate.

„Preşedintele Barack Obama a menţionat în intervenţia din cadrul Consiliului Nord-Atlantic sprijinul SUA pentru dezvoltarea de opţiuni pentru creşterea prezenţei NATO în Marea Neagră“, au arătat sursele menţionate, potrivit Agerpres.

În context, liderul american s-a referit la decizia miniştrilor Apărării în acest caz.

De asemenea, sursele au arătat că Obama s-a referit la importanţa conceptului de plan de contingenţă upgradat în mod general.

Liderul de la Casa Albă a subliniat şi importanţa dobândirii capacităţii iniţiale a sistemului antirachetă şi a menţionat contribuţia României în acest caz.

Sursele citate au precizat că Barack Obama a vorbit şi despre transferul comenzii facilităţii sistemului antirachetă de la Deveselu de sub comandă americană sub comandă NATO în această lună.

La rândul său, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a subliniat importanţa securităţii Mării Negre pentru NATO, nu doar pentru riverani, ci şi pentru neriverani.

„Preşedinteşe Erdogan a făcut apel la toţi aliaţii să participe şi să crească vizibilitatea prezenţei NATO cu un grup naval la Marea Neagră“, au adăugat sursele aliate.

Sursele au mai precizat că documentul final al Summitului NATO va conţine multiple referiri la Marea Neagră.

În cadrul discuţiilor, potrivit surselor aliate, Polonia a anunţat contribuţia la brigada multinaţională din România cu o companie.

Astfel, sursele aliate au arătat că Bulgaria şi Polonia vor participa cert la brigada multinaţională din România, notează Agerpres.

UPDATE 19.15 Polonia va contribui cu o companie (circa 200 - 250 de militari) la brigada multinaţională NATO din Romania, au declarat pentru HotNews.ro surse aliate.

Polonia devine astfel al doilea stat care îşi anunţă contribuţia la brigada din România, după ce Bulgaria a anunţat o contribuţie de până la 400 de militari, transmite HotNews.ro.

În acest moment e neclar ce alte state membre NATO vor contribui la brigada (4-5.000 de militari) din România, în condiţiile în care jumătate din efectivul acestei unităţi va fi asigurat de soldaţi români.

UPDATE 18.26 NATO a preluat vineri comanda scutului american antirachetă în Europa, după ce Franţa a primit asigurări că acest sistem în valoare de mai multe miliarde de dolari nu se va afla sub controlul direct al Washingtonului, transmite Reuters.

UPDATE 18.17 Spre deosebire de alţi lideri consideră că Rusia „nu este o ameninţare“. „NATO nu are câtuşi de puţin vocaţia să facă presiuni asupra relaţiilor pe care Europa trebuie să le aibă cu Rusia, iar pentru Franţa, Rusia nu este un adversar, nu este o ameninţare“, a declarat Hollande la sosirea la summitul de la Varşovia.

Numeroase ţări din NATO, în special cele din Europa de Est, consideră că Rusia, care a anexat Peninsula Crimeea şi este acuzată că i-ar susţine pe separatiştii din estul Ucrainei - acuzaţie respinsă de Moscova - constituie o ameninţare directă la adresa securităţii lor, notează AFP, potrivit Agerpres.

„Rusia este un partener care, este drept, poate uneori, după cum am văzut în Ucraina, să facă uz de forţă. Noi am condamnat Rusia atunci când a fost vorba de Crimeea şi încercăm să găsim o soluţie pentru criza din Ucraina“, a subliniat Francois Hollande.

UPDATE 17.51 Premierul demisionar al Marii Britanii, David Cameron, a dat asigurări vineri, în marja summitului NATO de la Varşovia, că ţara sa va rămâne implicată în asigurarea apărării şi securităţii continentului european, chiar şi după ieşirea din blocul comunitar, relatează Reuters.

„Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, dar acest lucru nu înseamnă că ne întoarcem spatele Europei. Nu ne întoarcem spatele apărării şi securităţii Europei“, a declarat Cameron la Varşovia.

UPDATE 16.32 Barack Obama a anunţat vineri, la Varşovia, desfăşurarea a 1.000 de militari americani în Polonia, ca parte a consolidării flancului estic al NATO, relatează AFP.

„Statele Unite vor desfăşura un batalion, circa 1.000 de militari americani aici, în Polonia, alături de soldaţi polonezi“, a declarat Barack Obama, la sfârşitul unei întrevederi cu preşedintele polonez Andrzej Duda, cu puţin timp înainte de deschiderea summitului NATO.

UPDATE 15.00 Preşedintele Consiliului European Donald Tusk, cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au semnat vineri, în marja summitului Alianţei de la Varşovia, o declaraţie privind aprofundarea parteneriatului dintre cele două entităţi, în special în domeniul războiului hibrid.

UE şi NATO au ca obiectiv să fie pregătite să îşi coordoneze acţiunile atunci când unul dintre membri este vizat de o amenintare hibridă, a subliniat Tusk.

image

UPDATE 14.27 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Rusia au un vast teren pentru cooperare, însă doar dacă NATO va renunţa la „retorica absurdă privind aşa-zisa ameninţare rusă“, a declarat vineri Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă TASS.

UPDATE 14.06 SUA vor desfăşura, prin rotaţie, în România până la 1.000 de militari din brigada mecanizată pe care o mobilizează în Europa

Până la un batalion, aproape 1.000 de militari americani, împreună cu tehnică militară blindata şi mecanizată va fi desfăşurat la baza Mihail Kogâlniceanu ca parte din brigada mecanizată pe care SUA o trimite în Europa, au explicat pentru HotNews.ro surse oficiale. Trupele vor fi detaşate pe termen lung, dar vor fi rotite la fiecare nouă luni cu celelalte trupe din cadrul brigăzii americane. Militarii americani ce vor ajunge în România, prin rotaţie, nu au legătură cu Brigada Multinaţionala NATO ce va fi formată în ţara noastră şi la care, până în prezent doar România şi Bulgaria s-au angajat că trimit militari.

image

UPDATE 13.22 Germania apără strategia dublă a NATO în relaţia cu Rusia

NATO trebuie să îşi menţină strategia sa dublă în relaţiile cu Rusia „în mod constant, calm şi sobru“, a declarat vineri ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, înainte de summitul Alianţei, relatează agenţia de presă DPA, citată de Agerpres.

„Ceea ce este important este ca NATO să se poziţioneze atât de puternic încât nimeni să nu mai vadă niciun avantaj în a ataca această Alianţă“, a declarat Von der Leyen postului public de televiziune ZDF.

Dubla strategie a NATO urmăreşte să garanteze securitatea membrilor săi din flancul estic şi să transmită în acelaşi Rusiei că nu are niciun motiv să se teamă de Alianţă.

Dialogul cu Moscova trebuie să continue de pe o poziţie de forţă, a mai spus ea.

UPDATE 12.40 Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a vorbit în urmă cu puţin timp la „Warsaw Summit Expert's Forum“, practic sumarul tuturor ideilor care vor figura în documentul final al Summitului NATO. Rezumăm aici punctele esenţiale

Vom transforma şi o brigadă românească într-una multinaţională pentru a ne întări prezenţa în zona de sud-est a Alianţei. (Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO)

UPDATE 12.20 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Alianţei Nord-Atlantice, înaintea summitului de la Varşovia, să-şi suplimenteze eforturile în lupta împotriva terorismului global şi să se adapteze noilor provocări de securitate.

Erdogan a afirmat că va face presiuni asupra liderilor celorlalte state din Alianţă pentru intensificarea eforturilor de prevenire a unor atacuri precum triplul atentat sinucigaş de pe aeroportul Ataturk din Istanbul, soldat cu 45 de victime, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE 12.17 Preşedintele american Barack Obama a făcut vineri apel la liderii din NATO să fie fermi în faţa unei Rusii care renaşte după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, spunând totodată că votul Marii Britanii în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană nu ar trebui să slăbească Alianţa Nord-Atlantică, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Într-un articol apărut în „Financial Times“ în ziua în care participă, la Varşovia, la ultimul său summit NATO în calitate de preşedinte al SUA, Obama a mai spus că „relaţia specială“ a Americii cu Marea Britanie va supravieţui votului de la referendumul din 23 iunie

„La Varşovia, trebuie să ne reafirmăm determinarea - datoria noastră în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice - de a apăra fiecare aliat NATO“, a mai spus Obama. El a precizat de asemenea că Occidentul trebuie să ajute Ucraina să îşi apere suveranitatea şi integritatea teritorială prin menţinerea sancţiunilor împotriva Moscovei până când aceasta va respecta pe deplin acordul de încetare a focului.

„Trebuie să consolidăm apărarea aliaţilor noştri din centrul şi estul Europei, să întărim capacitatea de descurajare şi să impulsionăm rezistenţa la noile ameninţări, inclusiv la atacurile cibernetice“, a scris liderul de la Casa Albă.

UPDATE 12.12 Preşedintele României Klaus Iohannis a anunţat pe pagina sa de Facebook că a ajuns la Varşovia.

„Am ajuns la Varşovia unde, în câteva ore, va începe Summitul NATO, în cadrul căruia voi promova proiecte importante pentru securitatea României. Astăzi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat ca Alianţa va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a întări prezenţa NATO în Sud-Estul Europei şi pentru apărarea împotriva atacurilor venite din afara Alianţei. Declaraţia confirmă astfel că iniţiativele şi obiectivele propuse de România la acest Summit prind contur şi se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii“, a anunţat Klaus Iohannis.

UPDATE 11.25 Jens Stoltenberg: Vom transforma o brigadă românească într-una multinaţională pentru a consolida prezenţa NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat vineri priorităţile Alianţei Nord-Atlantice şi a confirmat înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în România, pentru a consolida flancul sud-estic al blocului militar.

„Vom transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a consolida prezenţa NATO pe flancul sud-estic“, a declarat el, la Varşovia, citat de news.ro.

„În Estonia, Letonia, Lituania şi aici, în Polonia, vom desfăşura, prin rotaţie, batalioane multinaţionale“, a adăugat secretarul general al NATO.

Mai exact, cele 28 de state membre NATO vor aproba oficial desfăşurarea a patru batalioane, formate din 3.000 până la 4.000 de militari, în cele trei ţări baltice şi în estul Poloniei, pentru a le linişti şi a dovedi că Alianţa este pregătită să îşi apere toţi membrii.

În ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, Stoltenberg a subliniat că „Războiul Rece este istorie şi ar trebui să rămână istorie“.

Summitul se va concentra şi pe consolidarea partenerialui UE-NATO. Aceasta va permite contracararea ameninţărilor hibride şi cibernetice şi consolidarea securităţii maritime, a explicat Stoltenberg.

Summit sub înaltă securitate

Varşovia s-a transformat într-o fortăreaţă. Pe malurile râului Vistula, care traversează capitala poloneză, echipe de câte doi poliţişti călare patrulează plajele de nisip. Un gard din fier înalt de doi metri înconjoară Stadionul Naţional, locul unde se va desfăşura cel de-al 27-lea summit aliat. 

Podurile din jurul stadionului şi străzile din centrul oraşului sunt închise circulaţiei.  Traseele mai multor mijloacele de transport în comun au fost deviate. Prezentat de autorităţile poloneze drept cea mai mare din istoria NATO, reuniunea la nivel înalt de la Varşovia va reuni 18 preşedinţi, 21 de şefi de guvern, 41 de miniştri de externe şi 39 de miniştri ai apărării. Pe lângă membrii NATO, la Varşovia sunt aşteptaţi şi liderii UE şi ai ţărilor asociate sau partenere, precum Georgia, Ucraina sau Afganistan. 

image

Biroul Oval amenajat în interiorul stadionului

Delegaţiile numără în total peste 2.200 de membri, iar numărul jurnaliştilor acreditaţi a depăşit 2.000. Centrul de presă a fost aranjat în parcarea arenei Preşedintele american Barack Obama ar trebui să se simtă ca la el acasă: gazdele i-au amenajat în interiorul stadionului o cameră după modelul Biroului Oval de la Casa Albă, a precizat pentru AFP ataşatul de presă al Ambasadei SUA în Polonia.  

Liderul american, care va participa la al cincilea şi ultimul său summit NATO, se va deplasa apoi în Spania, pentru prima sa vizită în această ţară de la sosirea sa la Casa Albă, în urmă cu opt ani. 

Vineri dimineaţă la Varşovia, Barack Obama se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu cel al Consiliului European, Donald Tusk.

''Va fi o ocazie excelentă, în urma votului pentru Brexit, de a evoca sprijinul nostru continuu şi extrem de solid în favoarea proiectului european'', a accentuat Ben Rhodes, consilier apropiat al preşedintelui Obama. 

Pe agenda liderului de la Casa Albă sunt prevăzute, de asemenea, întrevederi separate cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

Sâmbătă, la Madrid, preşedintele SUA va fi primit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi va avea întâlniri cu premierul în exerciţiu Mariano Rajoy şi cu alţi demnitari spanioli. 

De asemenea, Barack Obama se va întâlni cu tineri spanioli într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri, format pe care liderul american l-a preferat în majoritatea vizitelor sale externe. 

Un summit încărcat de simboluri

Liderii american Barack Obama, german Angela Merkel şi francez Francois Hollande, dar şi premierul britanic demisionar David Cameron se întâlnesc cu omologii lor din Alianţa Nord-Atlantică în capitala poloneză pentru un summit încărcat de simboluri, deoarece aici a fost semnat în 1955 Pactul de la Varşovia, răspunsul URSS la NATO.  

Perspectiva ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, care deschide o mulţime de incertitudini, va fi în centrul atenţiei, deoarece riscă să fragilizeze NATO, Londra fiind una din pietrele de temelie ale Alianţei.  Reuniunea "are loc într-o perioadă crucială pentru securitatea noastră, caracterizată prin ameninţări şi provocări venite din toate părţile", a reamintit luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

 Schimbarea situaţiei datează din primăvara lui 2014, când Rusia a anexat Crimeea, apoi a susţinut ofensiva separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, lucru negat de Moscova. 

A fost şi momentul în care SI a luat avânt capturând oraşul irakian Mossul din Irak, devenind o ameninţare tangibilă la doi paşi de frontierele NATO. 

"Atenţia Alianţei a fost pe neaşteptate îndreptată direct spre frontierele noastre" şi spre "sarcina noastră principală, apărarea colectivă", consideră ambasadorul american la NATO, Douglas Lute. 

image

Întărirea flancului estic al NATO

În septembrie 2014, liderii din NATO au luat măsuri drastice pentru a întări capacitatea de reacţie a forţelor armate: au decis înfiinţarea unei unităţi care să poată fi desfăşurată în 48 de ore în caz de criză, construirea de baze logistice în fostele ţări ale blocului sovietic care au frontieră cu Rusia şi prepoziţionarea unor echipamente. 

La Varşovia, ei vor consfinţi „această consolidare militară fără precedent de la sfârşitul Războiului Rece“ ordonând desfăşurarea a patru batalioane multinaţionale (de la 600 la 1.000 de militari fiecare) în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, îngrijorate în legătură cu Rusia. 

Aceste trupe de luptă ar urma să opună o primă rezistenţă în cazul unei ofensive ruse, servind în acelaşi timp drept garanţie că Aliaţii ar veni imediat în ajutor. 

La Varşovia, liderii din Alianţă ar urma de asemenea să dea startul scutului antirachetă european, după inaugurarea unui prim complex de rachete interceptoare în România în mai. Scutul este un alt motiv de dispută cu Moscova, care îl consideră o „ameninţare“ pentru securitatea sa. 

Totuşi, liderii din NATO dau asigurări că summitul de la Varşovia nu este o demonstraţie de forţă antirusă şi insistă pentru relansarea dialogului între NATO şi Rusia. 

Însă de facto autorităţile militare ale celor două părţi nu au mai avut discuţii de doi ani, iar ambasadorii lor, care au reluat în aprilie pentru prima dată dialogul în 20 de luni, nu se vor reîntâlni decât după summit.

Cel mai sensibil punct al discuţiilor rămâne prezenţa militară a NATO în apele Mării Negre, un obiectiv cu care Bulgaria nu e de acord. După cum a anunţat secretarul general al NATO, la summitul de la Varşovia nu se vor lua decizii concrete. Brigada multinaţională din ţara noastră va fi formată din 5.000 de militari. De asemenea, se va forma şi un centru avansat de exerciţii militare. Toate acestea vor fi în subordinea comandamentului nord-atlantic de la Bucureşti, înfiinţat acum un an.

În ceea ce priveşte prezenţa militară a NATO în apele Mării Negre, până pe 30 septembrie comandanţii militari trebuie să vină cu propuneri. României propusese crearea unui centru de exerciţii sub egida NATO.

image

Lupta împotriva Statului Islamic

În Sud, Alianţa a început să se organizeze pentru a reduce ameninţările la adresa securităţii reprezentate de ISIS, conflictul din Siria şi haosul din Libia. NATO vrea de asemenea să susţină şi puţinele ţări stabile din regiune, cum ar fi Iordania şi Tunisia. 

NATO va avea de asemenea drone puternice cu baza în Sicilia şi va accepta să pună avioanele-radar AWACS la dispoziţia coaliţiei anti-ISIS. 

În plus, criza imigranţilor care a creat diviziuni între statele europene a determinat NATOsă lupte împotriva traficanţilor: după ce a trimis o flotă în Marea Egee, Alianţa ar urma să coopereze mai mult cu Misiunea Sophia a UE în largul Libiei.

Agenda României

România va fi reprezentată la summitul NATO de preşedintele Klaus Iohannis, care, potrivit unui comunicat de la Palatul Cotroceni, va sublinia importanţa îndeplinirii în totalitate a angajamentelor asumate la Summitul precedent din Marea Britanie, precum şi necesitatea continuării adaptării Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv prin asigurarea unei prezenţe Aliate înaintate echilibrate şi proporţionale pe întreg flancul estic.

Bucureştiul va solicita la summitul NATO de la Varşovia asigurarea unei prezenţe înaintate, echilibrate şi proporţionale pe întreg flancul estic, o atenţie sporită a Alianţei faţă de Marea Neagră şi va susţine adoptarea declaraţiei comune NATO-UE pentru structurarea parteneriatului strategic dintre cele două organizaţii, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

România pledează pentru creşterea atenţiei NATO asupra regiunii Mării Negre, precum şi pentru sprijinirea eforturilor Aliate în plan regional de asigurare a stabilităţii şi securităţii.

Ţara noastră susţine adoptarea unei declaraţii comune NATO-UE, care va contribui la structurarea parteneriatului strategic între cele două organizaţii şi sprijină eforturile NATO de consolidare a capacităţilor de apărare ale partenerilor Alianţei. În acest sens, în cadrul Summitului se va pune un accent deosebit şi pe aprofundarea cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.

Complementar politicii de parteneriate, Preşedintele României va susţine continuarea politicii „uşilor deschise” şi va saluta invitarea Muntenegrului ca al 29-lea stat membru al NATO.

Totodată, va fi reconfirmat angajamentul României pentru întărirea securităţii spaţiului euro-atlantic, atât în ceea ce priveşte creşterea bugetului alocat apărării, cât şi în privinţa contribuţiei ţării noastre la stabilizarea Afganistanului şi la eforturile de combatere a ISIS/ Stat Islamic.

Consiliul NATO-Rusia, pe 13 iulie

O nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia, urmează să aibă loc la Bruxelles pe data de 13 iulie, într-o încercare de a detensiona situaţia din Europa, la doar câteva zile după summitul NATO de la Varşovia din 8-9 iulie, informează Reuters. După o pauză de aproape doi ani, relaţiile între cele două părţi fiind practic îngheţate, prima întrunire a consiliului pe acest an avut loc în luna aprilie, dar discuţiile au evidenţiat „dezacorduri profunde“ în ceea ce priveşte Ucraina şi alte probleme.

Ambasadorul Rusiei la NATO a declarat că, în cadrul discuţiilor, Moscova se va concentra asupra deciziilor luate la summitul de la Varşovia, reiterând că în opinia sa, întărirea capacităţii militare a Alianţei Nord-Atlantice constituie un factor de risc la adresa păcii în Europa Centrală.

"Accentul se va pune în principal pe securitatea militară în urma deciziilor care urmează să fie luate la summitul NATO de la Varşovia", a declarat ambasadorul rus Alexander Gruşko. „Sperăm că vom avea parte de un dialog sincer şi serios asupra problemelor legate de intensificarea activităţilor NATO în zonele de la frontiera cu Rusia şi impactul acestora asupra securităţii şi stabilităţii în Europa“, a adăugat oficialul rus.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „discuţiile se vor axa pe criza din Ucraina, precum şi pe necesitatea de a pune în aplicare, în totalitate, prevederile Acordului de la Minsk“. „Vom studia, de asemenea, şi activităţile militare, cu un accent deosebit pe transparenţă şi reducerea riscurilor, precum şi situaţia de securitate din Afganistan", a mai spus oficialul NATO.

Polonia: Discuţiile NATO cu Rusia ar trebuie să se axeze pe retragerea forţelor ruse din Ucraina

Discuţiile NATO cu Moscova, planificate să aibă loc după summitul de la Varşovia, ar trebui să se concentreze exclusiv pe necesitatea "retragerii" Rusiei de pe teritoriul ucrainean, a declarat ministrul polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, potrivit site-ului postului de televiziune France24.

„Rusia este o putere de ocupaţie, iar în fiecare zi, oameni nevinovaţi, civili sunt ucişi de soldaţii Rusiei, care sunt agresorii“, a declarat Macierewicz pentru televiziunea publică poloneză.

„Nu vom discuta cu Rusia despre planuri de apărare. Cu Rusia putem discuta doar când şi cum are de gând să se retragă din teritoriile ocupate“ în Ucraina, a adăugat oficialul de la Varşovia.

Ministrul polonez a reacţionat la o declaraţie a şefului NATO, Jens Stoltenberg, care a anunţat luni că Alianţa Nord-Atlantică urmează să poarte discuţii oficiale cu Rusia, la scurt timp după summitul de la Varşovia, programat pentru 8-9 iulie.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite