Facultăţi inutile: specializările pe care nimeni nu le vrea. Cum motivează reprezentanţii universităţilor de ce nu renunţă la ele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă Adevărul
FOTO Arhivă Adevărul

Multe locuri finanţate de stat rămân neocupate în fiecare an la facultăţile din marile centre universitare din ţară. Cererea este scăzută şi pentru că specializările nu oferă garanţia găsirii unui loc de muncă.

Unele facultăţi din cele mai mari centre universitare ale ţării înregistrează o concurenţă uriaşă an de an, în timp ce alte specializări rămân cu locurile neocupate şi la buget. „Adevărul“ vă prezintă care sunt cele mai importante facultăţi „inutile“, unde tot mai puţini tineri îşi doresc să studieze.

IAŞI

Prima sesiune de admitere nu a avut succesul aşteptat pentru mai multe facultăţi din Iaşi. În timp ce la Medicină şi Agronomie concurenţa este record, zeci de candidaţi luptându-se pentru un loc, la alte facultăţi numărul dosarelor este infim. De exemplu, la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iaşi, la cinci din cele 11 facultăţi nu s-au ocupat nici măcar locurile la buget. Este vorba despre facultăţile de Inginerie Chimică, Construcţii şi Instalaţii, Hidrotenică, Geodezie şi Ingineria Mediului, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor şi Textile-Pielărie şi Management Industrial. Explicaţia: sunt specializări grele, de care tinerii se feresc pentru că nu ar fi locuri de muncă în zonă.

„Tinerii sunt puţin mobili, locuri de muncă sunt, dar nu în zona Iaşului. Chiar inginerii sunt la mare căutare, în special în zona Ardealului sunt cereri masive de ingineri, dar tinerii au dificultate de relocare şi este de înţeles. Cred că putem vorbi de mobilitate redusă din două direcţii. Cei de acolo nu vin la noi să înveţe, iar ai noştri nu vor să meargă în oraşe mici ca să lucreze. E de înţeles că le este greu să plece departe de familii“, spune profesorul Eugen Seghedin, prorectorul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ din Iaşi.

La Textile-Pielărie şi Management Industrial situaţia este cea mai gravă. Doar 148 de candidaţi şi-au depus dosarele pentru cele 218 locuri finanţate de la bugetul de stat, aproape jumătate rămânând astfel fără şanse de ocupare. De altfel, aici an de an rămân zeci de locuri neocupate.

„Locurile sunt dimensionate la nivelul întregii ţări. Pentru o fată, după Medicină, Textilele reprezintă cea mai grea facultate. Cei care aleg această facultate trebuie să ştie inginerie, organe de maşini, calculator, chimie, mecanică, iar tinerii sunt abili cu propria carieră şi vor un traseu comod“, mai spune profesorul Euge Seghedin.

Nu doar Politehnica este ocolită de tineri, ci şi facultăţi cu potenţial de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. La Facultatea de Fizică, nici măcar jumătate dintre locuri nu sunt ocupate. Pe cele 91 de locuri fără taxă s-au înscris doar 48 de candidaţi. Tinerii recunosc că aceste domenii nu îi atrag. „Trebuie să recunosc că fizica mi s-a părut cel mai greu domeniu studiat la şcoală. Nu mulţi sunt cei care o înţeleg. Toţi vrem să devenim avocaţi, medici, să lucrăm în bănci, şi mai puţin să devenim ingineri“, explică un candidat.

TIMIŞOARA

Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT) se confruntă cu o situaţie critică după ce numărul studenţilor înscrişi la admitere este mai mic decât numărul locurilor bugetate. Decanul Facultăţii de Fizică, Daniel Vizman, susţine că situaţia de la Timişoara este una generalizată, iar aici s-a ajuns din cauza faptului că absolvenţii de liceu consideră Fizica o materie grea.

Mulţi tineri consideră că Facultatea de Fizică nu le oferă decât perspectiva unui post de profesor de Fizică. Daniel Vizman atrage, însă, atenţia că absolvirea Facultăţii de Fizică le oferă tinerilor perspective foarte bune de angajare, cu atât mai mult cu cât facultatea are şi un departament de Fizică Medicală, un domeniu foarte căutat odată cu dezvoltarea tehnologiei din domeniul medical.

„Marile descoperiri au la bază Fizica. Chiar şi la nivel naţional, Fizica este implicată în mari proiecte europene. E clar că pe Fizică informatică şi Fizică medicală cererea este un pic mai mare, dar nici aici nu este cât ne-am dorit să fie. Toţi cei care au absolvit Fizica sunt foarte mulţumiţi de cariera lor. Din Fizică, pe lângă faptul că poţi să fii profesor, poţi să fii în atâtea alte locuri. Spre exemplu, avem studenţi care lucrează în IT“, a mai arătat Daniel Vizman.

Decanul Facultăţii de Fizică din cadrul UVT este conştient că, la un prim calcul, facultatea nu este „rentabilă“. Menţinerea în viaţă a unei astfel de facultăţi, susţine decanul, este însă o chestiune de responsabilitate socială. „S-ar putea ca la un moment dat să existe o anumită modă în societate. În toate universităţile mari, nimeni nu şi-a permis să renunţe la o facultate de Fizică. Dacă nu predai fizica bine, nu o să ai nici ingineri buni. Un inginer care nu ştie fizică nu o să fie un inginer bun. Nu îşi permite nimeni să renunţe la o astfel de ştiinţă. Trebuie să existe o masă critică de fizicieni. Ştiinţa ar fi mult mai săracă dacă nu ar fi Fizica. Dacă priveşti numai din punct de vedere al acestei perioade, care de un an-doi este mai grea pentru noi din punct de vedere al numărului de studenţi, şi evaluezi numai din perspectiva numărului de studenţi, îţi dai seama că, din punct de vedere al unei responsabilităţi, nu poţi să spui: «Gata, închidem porţile şi nu mai avem Fizic㻓, a explicat Daniel Vizman.

BRAŞOV

Universitatea Transilvania Braşov are 18 facultăţi şi a pus la bătaie  în această vară 5.875 de locuri, din care 3.105 sunt cu taxă şi 2.770 bugetate. Dacă la majoritatea facultăţilor numărul de candidaţi a depăşit sau s-a apropiat mult de numărul de locuri, există două specializări unde an de an locurile rămân neocupate. La Facultatea de Ingineria Lemnului, anul acesta sunt disponibile 90 de locuri bugetate şi alte 63 cu taxă. Pe cele 153 de locuri s-au înscris însă doar 39 de candidaţi. Nici în anul 2015 situaţia nu a fost mult mai bună: în sesiunea din iulie s-au înscris 73 de candidaţi.

O situaţie similară este şi la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, unde sunt 135 locuri bugetate şi alte 178 cu taxă. Practic pe 313 locuri s-au înscris doar 71 de candidaţi. Anul trecut, în sesiunea din iulie, au fost înscrişi 76 de candidaţi.

Reprezentanţii Universităţii Transilvania explică de ce sunt păstrate aceste specializări. „Suntem o universitate de stat şi meţinem aceste specializări deoarece există o cerere mare din mediul de afaceri, din piaţa muncii. În fiecare an ne confruntăm cu aceeaşi problemă: cererea din piaţă este mai mare decât numărul de absolvenţi pe care îi avem. În plu,s Facultatea de Ingineria Lemnului este singura din România. Poate atunci când mediul de afaceri va explica mai bine care sunt avantajele acestor specializări şi faptul că există locuri de muncă, atunci şi tinerii vor fi mai receptivi. Noi o să procedăm ca şi în anii trecuţi, iar în toamnă vom redirecţiona locurile care nu se ocupă spre facultăţile unde sunt mai multe solicitări“, a declarat Liliana Rogozea, prorector relaţii publice în cadrul Universităţii Transilvania Braşov.

CLUJ

Şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cea mai mare universitate din ţară în ceea ce priveşte numărul de studenţi, menţine specializări spre care se întreaptă foarte puţini candidaţi. La Filologia clasică, de exemplu, unde se învaţă Limba şi literatura latină, respectiv Limba şi literatura greacă veche, din cele şase locuri scoase la concurs în sesiunea din vară, doar două au fost ocupate. Un interes scăzut din partea candidaţilor întâlnim şi la specializarea Ştiinţa mediului, din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, unde la linia de învăţământ în limba română s-au scos la concurs 40 de locuri bugetate dintre care s-au ocupat doar 15. Mai mult, la linia maghiară au fost ocupate doar două locuri din şase scoase la concurs.

Prorectorul UBB Anna Soos a explicat pentru „Adevărul“ de ce nu se renunţă la aceste specializări necăutate: „UBB este o universitate care poate oferi specializări rare la nivel naţional, pentru care nu există cerere prea mare. Am ales să menţinem aceste specializări strategice deoarece trebuie să existe la nivel naţional câţiva specialişti în aceste domenii. O universitate comprehensivă ca a noastră are posibilitatea de a menţine aceste specializări, chiar dacă numărul de candidaţi este mic. De exemplu, interesul este în descreştere faţă de Fizică, dar o astfel de specializare trebuie menţinută pentru că acolo vin studenţi foarte buni, care aduc valoare universităţii“.

Soos dă şi exemplul Etnologiei, cu liniile română şi maghiară, o specializare puţin căutată, care este, conform prorectorului, importantă. La specializările precum „Ingineria mediului“ sau alte specializări care nu sunt strategice, candidaţii au fost informaţi că, în situaţia în care nu va exista un număr minimum de doritori, grupele nu se vor înfiinţa. „Studenţii au ales, când s-au înscris la aceste specializări, şi o variantă de rezervă, unde vor fi transferaţi dacă nu se formează grupa. La Ingineria mediului se poate alcătui o grupă dacă s-au înscris 15 candidaţi“, explică Soos.

CONSTANŢA

La Universitatea Ovidius din Constanţa (UOC) este în plin curs procesul de înmatriculare a studenţilor admişi în sesiunea din iulie 2016. La facultăţile de Medicină şi Medicină Dentară s-au înscris cei mai mulţi candidaţi, iar la Balneofiziokinetoterapie concurenţa a fost de 37 candidaţi pe loc, la fără taxă. Daniel Citirigă, purtătorul de cuvânt al UOC, explică de ce a părut că la această specializare a fost concurenţa cea mai mare: „Aici au fost cele mai puţine locuri fără taxă, doar 5. În schimb erau 65 locuri cu taxă“.

Pentru că tinerii s-au înscris la admitere la mai multe specializări şi chiar facultăţi, urmând să se decidă la aflarea rezultatelor provizorii, doar opţiunea finală va da măsura popularităţii unui anumit program de studii. De anul acesta, conducerea UOC vrea să aplice metoda trunchiului comun de studiu pentru specializările din cadrul aceleiaşi facultăţi, pentru a echilibra numărul de studenţi şi a nu desfiinţa o specializare care nu s-a aflat acum printre preferinţele candidaţilor.

La realizarea acestui material au participat: Elena Ungurean, Sînziana Ionescu, Simona Suciu, Remus Florescu, Daniel Dancea.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite