Reţeaua Blejnar: 70 de telefoane de om ca să-i zăpăcească pe anchetatori

Radu Nemeş, „Regele motorinei“, şi subalternii săi aveau chiar şi 70 de telefoane de om, pentru ca „afacerile“ să fie în siguranţă. Fostul şef al Fiscului Sorin Blejnar şi şeful său de cabinet, Codruţ Marta, ştiau exact care sunt numerele de telefon pe care trebuiau să ţină legătura cu evazioniştii. O dată pe lună, numerele şi chiar şi telefoanele erau schimbate

Membrii celei mai bine organizate reţele evazioniste din România, din care făceau parte şi fostul şef al Fiscului Sorin Blejnar, dar şi fostul şef al Vămilor, Viorel Comăniţă, dezvoltaseră o adevărată obsesie pentru serviciile secrete şi ideea că ar putea fi interceptaţi. De exemplu, omul de încredere al lui Radu Nemeş, liderul grupării, avea în permanenţă la el zeci de telefoane şi cartele, pentru a evita monitorizarea şi era permanent atent să nu fie filat.

Detaliile apar în motivarea sentinţei prin care locotenentul lui Nemeş, omul de afaceri Mihai Buliga (28 de ani), a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat. Sentinţa a fost dată în dosarul în care mai mulţi foşti înalţi funcţionari au primit condamnări grele pentru un tun la bugetul statului de 56 de milioane de euro: Radu Nemeş - 9 ani, Diana Nemeş, soţia lui Radu Nemeş - 7 ani, Sorin Blejnar, fost şef al Fiscului - 5 ani, Viorel Comăniţă, fost şef al Vămilor - 5 ani, Dan Secăreanu, fost ofiţer în Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) -5 ani.

Potrivit judecătorului care a dat condamnarea, Buliga avea rolul de „om de încredere“ şi „locotenent“ al lui Nemeş, mai cunoscut ca „Regele motorinei“. De asemenea, el era cel care ţinea legătura cu Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar şi cu ofiţerul de la Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă, Dan Secăreanu. „Stăm între o mie şi o sută de telefoane şi mie nu-mi place să vorbesc aşa“, se plângea Buliga unui complice.

Marta: „Să fii atent, să n-ai după tine ceva“

Discuţiile despre filaj le avea şi cu Marta, pe care Buliga l-a sunat pe 23 aprilie 2012, pentru a stabili cu acesta o întrevedere, întrucât tocmai fusese să se vadă „cu prietenul nostru comun“, care nu era „pe aici prin zonă“ şi era nevoie „să mai stăm de vorbă, aşa, una, alta“. În acest context, cei doi au stabilit să se vadă la locuinţa lui Marta, care însă i-a atras atenţia ca atunci când vine înspre el „să fii atent, să n-ai după tine ceva“. De altfel, la primele percheziţii procurorii au găsit acasă la Mihai Buliga 42 de telefoane mobile şi 28 cartele telefonice. Şi complicii acestuia foloseau mai multe terminale. De exemplu, Emilian Preda avea 16 telefoane mobile şi 14 cartele telefonice, Andrei Jugănaru - 76 de telefoane şi 14 cartele telefonice, ofiţerul Doi şi-un Sfert, Dan Secăreanu - 12 telefoane mobile şi 13 cartele telefonice iar George Guliu - 27 telefoane mobile şi 2 cartele telefonice.
În faţa instanţei, Buliga a spus că el a fost doar un simplu angajat, şi că nu a avut niciun rol în reţeaua lui Radu Nemeş.

„Pe de altă parte, dacă activitatea lui Mihai Buliga ar fi fost una cu adevărat onestă, proprie unui simplu angajat ce-şi îndeplinea în limite legale atribuţiile conferite de funcţia ocupată, într-o logică elementară, nu se înţelege de ce acesta ar fi avut nevoie ca pe parcursul măsurilor de supraveghere autorizate în cauză să folosească cel puţin 50 de terminale mobile, dovedind o adevărată paranoia în ce priveşte comunicarea telefonică a unor elemente aparent insignifiante, cum ar fi locaţia în care se afla ori autoturismele cu care se deplasa“, a punctat magistratul.

„Sunt un tânăr lipsit de experienţă“

Imaginea pe care Mihai Buliga s-a străduit să o contureze în faţa instanţei cu privire la persoana sa, aceea de tânăr lipsit de experienţă şi cu un statut social modest, având studii medii şi fiind angajat ca simplu şofer a fost spulberată de judecător.

„Nu cadrează nici pe departe cu traiul de lux pe care în realitate îl afişa inculpatul, care avea la dispoziţie sume importante de bani şi autoturisme de lux, împrejurare probată şi de bunurile ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţele deţinute de acesta, respectiv, 233.920 de euro şi 19.520 de lei, ceasuri de valoare purtând mărcile «Frederique Constant» şi «Hamillton»“, a arătat magistratul.

Acesta a mai explicat că membrii grupării au avut „o conduită caracterizată printr-o conspirativitate exacerbată“, şi foloseau modalităţi clandestine de comunicare. De regulă, ei utilizau serviciul „Messenger“ al terminalelor BlackBerry, schimbau în mod constant şi repetat telefoanele utilizate sau foloseau numere de telefon „dedicate“ - folosite doar pentru convorbiri şi SMS-uri cu o singură persoană. „Toate aceste acţiuni fiind incompatibile cu derularea unor activităţi comerciale oneste invocate de către unii dintre inculpaţii trimişi în judecată în această cauză“, arată judecătorul.

„Nu mă mai suna pe ăsta, bă, că-i problemă mare“

Numerele de telefon erau schimbate lunar, aşa că sms-urile circulau des. Semnalul îl dădea, codat, unul dintre lideri: „Nu schimbi şi tu ceasul ca nu mai merge bine?“, „Să memoraţi şi nr. ăsta că e doar ptr muncă“, „Hai rezolv-o odată, că vreau s-arunc ăsta, îl ţin numai pentru tine“, sau „Buna asta e nr meu de coz ptr munkă. elena sunt“. Atunci când existau cele mai mici dubii, telefoanele erau aruncate. Aşa a făcut şi George Guliu, care îi spunea unui membru al reţelei că va arunca telefonul, întrucât „s-aude ciudat“.

Cu toate măsurile de precauţie, uneori membrii grupării făceau şi gafe, sunau pe numerele personale, luate pe abonamente, spre disperarea liderilor: „Mă, de ce dracu’ suni de pe...? Băi, de ce strici toate telefoanele mă? Păi suni de pe Cosmote pe acesta? Eu ţi-l dau şi tu suni de pe alte numere… Ce dracu’… Trebuie să arunc şi telefonul ăsta“, „Ţi-am spus să nu mă suni pe numărul ăsta cu telefonul ăla. Da’ văd că nu vrei să înţelegi“, sau „Nu mă mai sună pe ăsta, bă, că-i problemă mare. Ce dracu’, mă, Voi sunteţi nebuni la cap?“. 

„Regele motorinei“ către Univers: „Dosarul meu este dematerializat“

Judecătorul care a dat condamnarea în celebrul dosar „Motorina” a explicat pe zeci de pagini în ce a constat vinovăţia liderului reţelei, afaceristul Radu Nemeş, pentru care a primit 9 ani de închisoare: „Pentru ilustrarea atitudinii psihice a acestui inculpat asupra faptelor de care este acuzat sunt câteva însemnări personale făcute în cuprinsul unor înscrisuri olografe identificate de FBI în locuinţa sa din SUA, unde s-a refugiat încă dinainte de declanşarea oficială a cercetărilor din prezenta cauză”. Mai exact, Nemeş şi-a trecut pe hârtiile găsite de ofiţerii FBI toate planurile sale de viitor, afacerile ascunse din Dubai şi SUA, şi datele confidenţiale din bănci şi offshore-uri.

Adept al Şcolii de Iluminare a lui Ramtha, care susţine principiul că „Dumnezeu trăieşte în fiecare dintre noi”, afaceristul „dematerializa“ dosarul său de la DNA şi se ruga pentru creşterea preţului aurului, pentru ca afacerile sale să fie profitabile şi mandatele de arestarea ale sale şi ale soţiei, Diana,  să fie anulate.

Magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti a amintit mai multe rugăciuni ciudate scrise de Nemeş în jurnal: „Dintotdeuna Diana (Diana Nemeş- soţia) cu Andrei şi Răzvan (copiii-n.r.) sunt în deplină libertate, siguranţă şi confort în Yelm, America”, „Eu nu voi fi niciodată arestat nici în America şi nici în România”, „Toată lumea din dosarul din România, de la DNA, Bucureşti, este liberă şi tot dosarul este dematerializat”, „Dintotdeauna ordonanţa Izabelei este anulată şi dizolvată complet şi nu se mai emite nicio restricţie împotriva ei de la DNA”, sau „Toate casele, aurul şi banii sunt la adăpost peste hotare şi nu vor fi sechestrate sau confiscate niciodată”. Jurnalul lui Radu Nemeş era completat de desene, încărcate cu simboluri ciudate. ;