Petreceri şi cadouri din fondurile informatorilor „Doi şi-un sfert”. Chestor: „E ziua unuia de la Parchet, îi iei o cravată şi nişte butoni, nu?”

Anchetele procurorilor DNA de la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi de la Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor dezvăluie că banii destinaţi unor operaţiuni secrete erau deturnaţi de directorii instituţiilor. O parte din aceste fonduri erau transformate în cadouri pentru şefii din Ministerul Afacerilor Interne.

Pe 4 decembrie 2015, ofiţerii Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) - serviciul secret al MAI, cunoscut ca „Doi şi-un sfert”  - au achitat la restaurantul Excelsior al Ministerului Afacerilor Interne o notă de plată de 7.192 de lei. Era o zi de iarnă, iar mini-vacanţa de Crăciun se apropia. Aşa că a fost o seară perfectă de petrecere, la care au participat zeci de persoane. Nota şi bonul fiscal de la restaurant au fost ataşate unui raport, care a fost  clasificat imediat. Întreaga sumă  a fost trecută la „cheltuieli de protocol în cadrul unor acţiuni de natură informativ-operativă”.

Potrivit notei, achitate din fondurile operative (destinate informatorilor şi operaţiunilor de filaj), la petrecerea din 4 decembrie au fost cumpărate: 37 de sticle Jidvei Fetească regală, 24 de sticle vin Budureasca, 10 sticle şampanie Dorato, 96 de platorui de preparate, 11 sticle băuturi răcoritoare, fructe, prăjituri, cafea, ceai, chifle, alune.

Fostul şef al „Doi şi-un sfert”, chestorul Gheorghe Nicolae, a explicat procurorilor DNA că aceste bunuri au constituit o contribuţie a DIPI la un eveniment organizat de Comunitatea Naţională de Informaţii, respective o masă festivă, cu prilejul evaluării activităţii instituţiilor respective. Procurorii DNA spun însă că nu este vorba despre o acţiune operativă, ci despre o deturnare de fonduri, deoarece DIPI avea un buget separat pentru „protocol şi prezentare”, în valoare de 3.000 de lei.

Tobă, acuzat de favorizarea făptuitorului

Detaliile despre aceste achiziţii, făcute din fondurile operative apar în primul dosar în care au fost trimişi în judecată fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, foştii şefi ai DIPI, chestorii Gheorghe Nicolae şi Nelu Zărnică, caz denumit de mass-media dosarul „Limuzina”. O continuare a acestui dosar este partea de anchetă care-l priveşte pe fostul ministru de Interne Petre Tobă, în cazul căruia care procurorii DNA au cerut ridicarea imunităţii şi care este acuzat de favorizarea făptuitorului.

Anchetatorii susţin că Petre Tobă ar fi  refuzat, în mod discreţionar, declanşarea procedurii de desecretizare parţială a unor documente care ar fi dovedit deturnările de fonduri din bugetul DIPI. Tobă nu ar fi vrut să desecretizeze rapoarte secrete, de genul notei de la restaurantul Excelsior, dar nu doar atât. Alţi 18 ofiţeri DIPI sunt puşi sub acuzare în acet caz, şi 6 şefi sau foşti şefi ai serviciului. Printre aceştia, ultimii trei şefi DIPI: chestorul Gelu Oltean (aprilie 2012 - iulie 2014), chestorul Gheorghe Nicolae (august 2014- februarie 2016) şi comisarul-şef Rareş Văduva (februarie 2016 - august 2016).

DNA: Bani erau pentru fondurile operative

„Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinaţiei legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securităţii naţionale”, arată procurorii DNA în cazul lui Petre Tobă.

Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanţă pentru care au fost alocate fondurile operative: căsuţe de păpuşi cu nisipar şi tobogan, în valoare de 7.000 de lei, cărţi de joc, darts cu săgeţi, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 de lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 de lei, stilouri în valoare de 13.000 de lei, uniforme de chestor, pavele, cărţi în ediţii de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofiţerilor neoperativi ai DIPI.

Banda de alergare, la sediul DIPI

Fostul şef al Sectorului Management Logistic din DIPI, cel care se ocupa de administrarea clădirilor serviciului secret, a explicat la DNA unde s-au dus o parte dintre aceste achiziţii. Astfel, una din căsuţele de păpuşi cu nisipar şi tobogan, care a costat 3.500 de lei, au ajuns la Centrul de pregătire Dumbrăviţa. De asemenea, banda de alergare bandă, în valoare de circa 12.000 de lei, a ajuns la sala de sport din sediul DIPI, din strada Răzoare (Bucureşti).

Unul din martorii din dosar, fostul şef al Sectorului Management Logistic din DIPI a explicat că a solicitat fonduri operative pentru acţiunile de protocol ale şefilor DIPI, pentru reparaţii la Centrul de Pregătire Dumbrăviţa, pentru amenajarea şi dotarea spaţiilor de lucru ale DIPI din sediul MAI din Piaţa Revoluţiei, pentru dotarea cu un scaun ergonomic a biroului dircetorului general al DIPI, Gheorghe Nicolae, pentru dotarea cu o canapé extensibilă a spaţiului de odihnă al secretarului de stat, şef al DIPI, situate în sediul DIPI din strada Răzoare, plăcuţe pentru uşă gravate, pentru birourile din sediul DIPI, pentru Asociaţia Sportivă Galaxya, pentru achiziţia de accesorii pentru uniforma de chestor, accesorii pentru telefoanele şefilor DIPI, pentru dotarea vilei de protocol din Neptun (Constanţa), pentru achiziţia Codului de procedură civilă şi a Codului civil- ediţie de colecţie, legat în piele, pentru conducerea DIPI, felicitări de Paşte etc.

„Noi am avut cel mai mic procent pe...pe furate”

Într-o discuţie interceptată ambiental, de unul dintre ofiţerii DIPI, care a colaborat cu procurorii DNA, şi care făcea un contol intern privind modul în care s-au cheltuit fondurile „Doi şi-un sfert”, fostul şef al DIPI, chestorul Gheorghe Nicolae a explicat că avea posibilitatea legală de a achiziţiona bunuri fără documente justificative, până la un procent de 20% din fondurile operative. Chestorul însă atrăgea atenţia că, deşi are această opţiune legală, era mai bine văzut în Consiliul Suprem de Apărare a Ţări (CSAT) dacă prezenta un procent cât mai mic de bani cheltuiţi în această modalitate. „Din toate structurile de acolo, noi am avut cel mai mic procent pe...pe furate. De ce? Eu ştiu că la CSAT se uită lumea la procent şi la noi, cum au mai fost discuţii pe la noi, pe la noi, voi, noi...aşa”, explica Gheorghe Nicolae.

Fostul şef al DIPI a dat lămuri cu privire la cumpărarea unor cadouri de protocol. „Ăia care ne dau nouă coşuri, mie...că na, mi le-a trimis, dacă...Nici nu le-am luat pe toate de aici din spate. Ăia de unde? Dinc e bani crezi că cumpără...alte instituţii care ne trimit nouă coşuri, inclusiv parchetele? Din ce bani crezi că cumpără?, se întreba, retoric, Gheorghe Nicolae.

„Le-am dat la parchete, la omologii noştri, care ne-au trimis nouă”

Chestorul Gheorghe Nicolae explica cum funcţionau cadourile. „E ziua unuia de la Parchet, îi iei o cravată şi nişte butoni, nu, că e ziua lui. Pe litera <<c>>, n-ascunde nimeni, adică nu e, domnule...”, „Păi, pe fondul de protocol le-am luat şi noi, pe litera <<c>>”, „Le-am dat la parchete, la omologii noştri, care ne-au trimis nouă, le-am trimis şi noi. Eu ştiu că aşa se face pe fiecare an. Mi-a trimis şi DIICOT-ul, şi ăia, şi ăia, şi SRI şi SIE şi nu ştiu ce şi am trimis şi noi la adjunct, la ataşaţi, nu? Am dat şi la ataşaţii de interne. Nu cooperăm cu ei, nu avem cazuri în comun, nu ne întâlnim? Sunt sărbătorile. Dacă voi scrieţi în asta că de la anu’ nu mai dăm nimic, asta e. O să ne facem că plouă, ăia ne trimit coşuri şi noi nu răspundem la telefon. Eu ce să vă spun? Dacă voi spuneţi că nu este bine şi aveţi altă soluţie...dacă aveam bani pe protocol...dar asta e...tot...de aia ţi-l dă pe <<c>> pe protocol. Suntem unitate operativă. Avem cooperări cu ei, tot pe operativ, că nu-I ducem acasă nici noi pe ei, nici…”.

Cum se fenta impozitul la stat

Secretarul de stat a mărturisit şi motivul pentru care anumite bunuri care în realitate au fost dăruite surselor, figurează în documentele întocmite ca fiind consumate în timpul misiunii, respective evitarea impozitului de 20% din sumele plătite ca recompense: „Plătim impozit pe <<b>>, pe banii pe care-I dai pe <<b>>. Impozit la stat”, „Adică eu cu litera <<b>> îmi mai iei şi 20%!?”, „Adică îl pierd din fond şi mă duc acolo: <<Cât ai cheltuit?>> Eu când îi spun: <<am cheltuit at\ta, zece milioane>>, dar îţi spun: <<Vezi că un million am de dat la stat ca impozit>>”.

Cadouri pentru şefi

În decembrie 2015, doi dintre ofiţerii care făceau controlul la DIPI, „Claudiu Ionescu” şi „Victor Manea”, i-au cerut lămuriri unui ofiţer de informaţii despre cheltuirea fondurilor operative. Acesta a recunoscut că a întomit un raport fictive de decontare a cheltuielilor operative cu o persoană care nu mai era sursă, pentru a acoperi cheltuieli de protocol cerute de conducerea instituţiei.

„Claudiu Ionescu”: Bune, ce-s cu…sa cu…Şi mă interesează sinceritatea. Ce-s cu atâtea sticle de vin şi cu pungi de cadouri?
Ofiţer DIPI: Da. Icoane au fost luate, întrucât urmau să fie sărbătorile de iarnă, Moş Nicolae, Moş Crăciun, au fost achiziţionate câte o sticlă de vin de 10 lei. Aţi văzut că nu sunt decât sticle de vin de 10 lei, pentru că…să dau şi eu la factorii de conducere din obiectivele asigurate contrainfomativ, respective dircetori, directori adjuncţi, şefi de punct, adjuncţi de şefi de punct şi aşa mai departe, adică la factorii de conducere strict, nu…deci pentru asta au fost utilizate.

Ofiţerul DIPI a dat şi alte detalii: „Pentru că aşa ni s-a spus la vremea respectivă de către conducere, că să iau fonduri operative şi să băgăm o sumă de…pentru a da şi noi cadou în preajma sărbătorilor de Crăciun. Nu am făcut-o de capul meu”, „Aşa ni s-a transmis. Vă daţi seama că m-am conformat. Vă daţi seama că am mai compensate…”, „…vorbesc de când a venit doumnul secretar de stat Nicolae…ştiţi şi dumneavoastră, că vorbim cinstit, la sfârşit de an rămâneau fonduri şi ni se transmitea de a conducere: <<Domnule, au rămas fonduri, fiecare solicitaţi o sumă de…>>”.

Misiunea „Cadoul de Crăciun”

Ancheta a dezvăluit că DIPI avea un fond de protocol de 3.000 de lei. Înainte de Sărbătorile de Crăciun, şefii serviciului au făcut un raport şi au schimbat destinaţia sumei de 6.258 de lei, în temeiul „cheltuieli de protocol în cadrul unor acţiuni de natură infomativ-operativă”. Mai mulţi angajaţi DIPI au fost trimişi în misiune la supermarketuri să cumpere cadouri, pe 7 decembrie 2015 şi 18 decemrbie 2015. Ei au cumpărat 78 de coşuri de cadouri, 4 sticle de Sauvignon Cabernet, 65 de sacoşe, o sacoşă banană Moş Crăciun şi o sacoşă Metro. Tot din fondurile operative au mai fost cumpărate de la o firmă: 40 de bucăţi „Cadou Crăciun Fericit”, 18 bucăţi „Cadou Datini Româneşti” şi 60 de bucăţi „cadou Crăciun Tradiţional”. Preţul: 6.907 de lei.

Gheorghe Nicolae a spus că aceste cadouri au fost date reprezentanţilor unor structuri cu care DIPI cooperează: SRI, SIE, STS, SPP, instanţe şi parchete, Ambasade, ataşaţi de interne, ofiţeri de legătură, precum şi beneficiarilor de infomaţii Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul.

Tot pentru cadouri de Crăciun au mai fost cumpărate, din fondurile operative: 30 de insigne de aur (1.860 lei), 150 insigne crom (8.550 lei), 1.600 insigne email (11.520 lei), 750 insigne răşină (6.000 lei), 2.500 pixuri (15.00 lei), 2.500 agende (49.000 de le) , 2500 badge personalizat (16.000 lei), 100 albume filatelice (33.600 lei) şi alte bunuri. Preţul total: 189.366 de lei.

„Produsele mai scumpe erau livrate la cabinetul ministerial”

Cele mai interesante declaraţii le-a făcut la DNA fosta şefă de cabinet a foştilor şefi DIPI, Gelu Oltean şi Gheorghe Nicolae. Femeia a declarat că făcea achiziţiile la ordinele directe ale şefului său, chestorul Nicolae, iar banii erau din fondurile operative. Acese produse le livra fie la cabinetul ministrului de Interne, fie la instituţiile cu care DIPI colabora. Ea a remarcat că produsele mai scumpe erau livrate la cabinetul ministerial, iar cele mai ieftine le trimitea la alte instituţii. Pentru cabinetul lui Gabriel Oprea ea ar fi cumpărat stilouri, pixuri, parfumuri, cămăşi, cravate, ceasuri etc. „Ceasurile costau în jur de 5.000 de lei, stilourile erau de circa 2.000-3.000 de lei”, a spus aceasta.

Într-un caz, de la cabinetul ministrului de Interne i s-a cerut o cravată privind o anumită marcă, care nu se găsea în România. Direcetorul a  sunat un coleg din Italia care a cumpărat cravata de acolo. Era vorba de o cravată, cumpărată de Brioni Retail Italia, pe care ar fi plătit 160 de euro. Femeia a explicat că la solicitarea şefului său ea a cumpărat un parfum în valoare de 3.700 de lei, pe care l-a trimis la cabinetul lui Gabreil Oprea, împreună cu cartea de vizită a secretarului de stat Gheorghe Nicolae. 

Unul dintre economiştii DIPI a declarat la DNA că a întocmit mai multe rapoarte de decontare, şi a observat că era vorb ade pixuri sau stilouri Mont Blanc, de diferite prţeuri (1.580 de lei, 7.400 de lei, 5.865 de lei sau 7.820 de lei), s-au pentru un parfum de 3.700 de lei, marca Clive Christian.

Cazul de la „Protecţia Martorilor”

Un caz similar, făcut de procurorii DNA a vizat Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM). În acest dosar au fost trimişi în judecată fostul director al instituţiei, chestorul Adrian Bărăscu, cinci comisari-şefi şi un psiholog, din cadrul aceleiaşi structuri.

Procurorii DNA au strâns probe potrivit cărora, chestorul Adrian Bărăscu s-ar fi folosit de statutul unor date clasificate pentru a  face achiziţii ilegale pentru instituţie. O parte a anchetei vizează modul în care acesta punea presiune pe ofiţerii ONPM sau pe martorii protejaţi care atrăgeau atenţia asupra neregulilor şi făceau plângere la şefii din MAI. Asta după ce poliţiştii au observat că achiziţiile inutile şi supraevaluate făcute de Adrian Bărăscu, de la firme de casă,  erau făcute din banii destinaţi persoanelor incluse în Programul de Protecţie a Martorilor (PPM). Aceştia erau cazaţi în locuinţe în zone rău famate, neamenajate şi nemobilate, închiriate la preţuri foarte mici. Banii care le rămâneau ilegal şefilor Oficiului erau investiţi în sediul de lux al ONPM, sau erau folosiţi pentru nevoile personale ale unor poliţişti angajaţi ai instituţiei.

Video-wall inutil

O achiziţie inutilă făcută de Bărăscu au fost două video-wall - ecran format din 9 monitoare, instalate în sediul ONPM, pentru a a crea o imagine „tip NASA” pentru vizitatori. După ce au fost cumpărate, s-a căutat să le găsescă o utilitate. Sistemul de supraveghere video pe monitoarele din dispecerat nu a putut să devină eficient, întrucât ar fi presupus costuri mai mari decât plata serviciilor de pază şi protecţie ale unei firme specializate.

În plus, anchetatorii DNA au observat că avantajele firmei specializate sunt date de monitorizarea în timp real şi intervenţia în 3 minute, pentru oraşe şi, respectiv, 10-20 minute, pentru alte localităţi. ONPM-ul nu deţine personal suficient pentru a asigura monitorizarea (ar trebui cel puţin 5 dispeceri, faţă de unicul dispecer din prezent), nu există personal calificat (în domeniul serviciilor de securitate, supraveghere video), iar dotările de profil se uzează moral, fiind necesară în scurt timp o nouă investiţie. Din punctul de vedere al securităţii locuinţelor martorilor protejaţi, nu există un plan verificat de acţiune, activitatea fiind haotică, fără un responsabil desemnat sau o planificare a îmbunătăţirilor

„Vede cum îl mierleşte pe ăla în direct”

Trebuie spus că multe servicii sunt externalizate către firme private de pază care pot interveni în 3 minute pentru oraş şi 10-20 de minute pentru alte localităţi. Procedura la ONPM era foarte greoaie: dispecerul (în cazul în care observă ceva pe monitoare), trebuie să apeleze telefonic ofiţerul de legătură, care, la rândul său, ia legătura telefonică cu martorul protejat, după care nu se ştie în cât timp se intervine efectiv, întrucât perioada necesară confirmării unei alarme reale anihilează posibilitatea unei intervenţii utile.

Situaţia era gravă, deoarece şi sistemele de alarmă –camere video erau ineficiente. „E pusă de pomană în momentul ăsta. Deci faptul că noi avem camere, e cel mai fericit caz. Dacă cumva se nimereşte chiar atunci să se uite, vede cum îl mierleşte pe ăla în direct. Deci cam la asta foloseşte. E un început, dar noi trebuie să ne gândim la tot ce derivă din chestiile astea”, se plângea un ofiţer. „Da, este... Dar mi-aduc aminte că am mai discutat”, confirma comisarul-şef Ion-Octavian Nanu. Până şi Bărăscu şi-a dat seama de ineficienţa sistemului pe care-l controla: „Dispeceratul e decât să zici că e cineva acolo 24 de ore şi că răspunde la telefon, pe departe de ce ar presupune un dispecerat şi operaţii şi absolut orice”.

„Deci noi avem inclusiv muzică de cameră pe hol”

Alţi bani din fondul de Protecţie al Martorilor erau investiţi în sediul ONPM. Astfel, cu prilejul unei vizite de protocol, directorul ONPM, chestorul Adrian Bărăscu, s-a lăudat că sediul instituţiei sale este mai bine dotat decât sediile IGPR: „Vreau să îţi spun că arată mai bine ca la IGP”, „Şi decât în Mihai Vodă şi decât în Ştefan cel Mare şi fără suport”.

Bărăscu a evidenţiat avantajele proprii: „Eh, vezi? Deci noi avem inclusiv muzică de cameră pe hol, în surdină, aşa…”. Bărăscu se lăuda superiorilor de achiziţiile de lux: „Da, deci nu, chiar avem nişte condiţii în interiorul clădirii deosebite…”, „Da’, şi… nu, mai e o chestie, când vii să cunoşti o instituţie, te uiţi la ea de la cum arată…”, „… curăţenie, de la WC-uri şi la alte chestii. Şi atunci îţi dai seama cam cu cine ai de-a face şi-l tratezi la fel”.

“Să facem propunere de scoatere pentru amândoi”

Cele mai multe probleme le aveau cu virarea banilor, indemnizaţia lunară, către martorii protejaţi, care uneori întârzia. Comisarii erau nemulţumiţi că unii martori îşi cereau drepturile, iar poliţiştii îi ameninţau cu scoaterea din Programul de Protecţie al Martorilor.

Dan -Cristian Puşcaş: Nu mai stau, frate! Nu mai, că deja… vorba lu’ Violeta, că mi-a tras-o acum. "E, când vă spun eu, bă! Că să facem propunere de scoatere pentru amândoi" . Da’ zic: "Bă, aveam şi noi o plăcere diabolică. Ce să facem?".
Aurel Lehăduş: Da. Păi, de aia am stat mai mult.
Dan -Cristian Puşcaş: Păi i-am zis eu: "Aveam şi noi o plăcere diabolică" Da, da. Da’ nu mai. Deja asta e javră şi nu mai stau frate! Înţelegi? Nu mai! Deja m-an săturat. Adică ă.. auzi şi tu! O să auzi şi tu, pentru ce ne acuză ea. Pentru ce ne acuză.

„Lasă că o fac, i-o fac săptămâna asta!”

Dan -Cristian Puşcaş era ofiţer de legătură în acest caz şi a  hotărât că martorii trebuiau excluşi din PPM:
Dan -Cristian Puşcaş: Am zis …[înjură – n.n.]… stai să… Dacă… Fii atentă, că mâine îi pun pe …hâr …[tuşeşte – n.n.]… pe masă să… Dacă e nemulţumită de Program, de modu ’ cum s-a derulat până acum, să iasă din Program. Îi spun să-şi ia….
Felicia-Violeta Popa: Dacă eu îţi spun că trebuia făcut demult scoatere pentru boul ăla…
Dan -Cristian Puşcaş: Lasă că o fac, i-o fac săptămâna asta!.
Felicia-Violeta Popa: Şi trebuia făcut. Da ’ noi suntem fraieri. Noi suntem fraieri. Da.
Dan -Cristian Puşcaş: Da. Corect. Ai dreptate.

Petre Tobă, dublă măsură

Potrivit procurorilor DNA care cer ridicarea imunităţii lui Petre Tobă, acesta a declasificat documentele în cazul de la "Protec'ia Martorilor", dar nu şi în cel privind activitatea DIPI.

"Relevant este că, în situaţii absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecţia martorilor şi, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele MAI în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a declasificat normele privind administrarea şi controlul fondurilor pentru protecţia martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de ONPM. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare", spun procurorii DNA.