Afacerea cu care doi tineri au dat lovitura după ce au investit banii câştigaţi în Anglia şi Franţa. Sergiu şi Daniel fac cidru adevărat într-o fabrică din Sălaj

Sergiu Mureşan şi Daniel Crişan

Reîntorşi pe meleaguri natale după ce au muncit în Anglia şi Franţa, doi foşti colegi de liceu din Sălaj, Sergiu Mureşan (35 de ani) şi Daniel Crişan (36 de ani), au decis, în 2015, să pornească pe un drum deloc bătătorit în România: producţia de cidru artizanal.

Sergiu Mureşan şi Daniel Crişan, doi tineri antreprenori fascinaţi de gustul inconfundabil al cidrului, au investit 140.000 de euro şi au deschis, în comuna Zimbor din judeţul Sălaj, „Transylvania Brew“, o companie de cidru artizanal specializată în producerea cidrului de mere.

„Ideea proiectului ne-a venit în urmă cu aproximativ doi ani, moment care a coincis cu decizia noastră de a reveni în România, fiecare din ţara în care era pe atunci. Cidrul este o băutură cu o veche tradiţie în ţări precum Anglia sau Franţa, unde am locuit amândoi anterior, şi pe care amândoi o apreciem pentru că este naturală, sănătoasă şi gustoasă. Iar în perioadele în care veneam în vizită acasă am realizat că ne lipseşte acest produs“, începe Sergiu Mureşan povestea afacerii celor doi foşti colegi de liceu.

Pentru dezvoltarea acestui proces antreprenorial, au mizat pe cunoştinţele şi experinţele diferite, dar complementare pe care le au. Sergiu Mureşan a locuit timp de 14 ani în Franţa, dintre care 7 ani i-a petrecut lucrând în industria farmaceutică. Între timp, a făcut diverse specializări, dintre care una chiar pe farmacie, dar a urmat şi cursurile unei şcoli de teologie. Sergiu a urmat şi nişte cursuri în Marea Britanie, în domeniul producţiei de cidru, pentru a învăţa şi a înţelege mai multe despre acest proces.

La rândul său, Daniel Crişan a făcut Facultatea de Agronomie în România, apoi şi-a petrecut 9 ani la muncă în Franţa şi Scoţia. În această perioadă, a lucrat în diverse domenii, de la montări de ascensoare, la domeniul hotelier şi chiar taximetrie. Cu banii strânşi în străinătate şi cu noţiunile acumulate, au revenit în ţară pentru a se apuca de afaceri.

„Când am început să dezvoltăm proiectul nostru cu cidru, în România nu se vorbea despre această băutură. Am pornit pe acest drum, deşi nimeni nu ne-a încurajat, pentru că am fost şi suntem fascinaţi de producţia artizanală de cidru. Mai întâi voiam să facem produsul pentru noi, să împărtăşim pasiunea producţiei artizanale a unui produs natural - mărul, cu apropiaţii noştri. Ne imaginam că, dacă nouă ne place produsul, cu siguranţă vom găsi şi alţi adepţi pe care să îi asociem ideii“, afirmă omul de afaceri.
Au făcut un studiu de piaţă pentru produs, care a evidenţiat că 90 la sută dintre respondenţi nu ştiau ce este cidrul. Nu s-au descurajat. Ba mai mult, au hotărât să nu facă rabat de la calitate, fiind convinşi că, în scurt timp, consumatorul român va şti să facă diferenţa între un produs autentic şi unul industrial. „Harvester“, produsul care iese pe poarta fabricii din Zimbor, este un cidru de mere pentru a cărui fabricare sunt respectate cu stricteţe paşii reţetei tradiţionale.

Piedici birocratice
Începutul a fost extrem de anevoios, din cauza birocraţiei excesive şi a legislaţiei precare. „Am pierdut un an de zile de la înfiinţarea firmei până sa avem toate autorizaţiile. Autorităţile sunt complet nepregătite, şi mă refer aici la instituţiilecare se ocupă direct de produsele din alcool. Legea română în materie de cidru este un copy-paste dintr-o lege a cidrului din Franţa şi care nu mai este de actualitate“, explică Sergiu Mureşan. După ce au răzbit prin jungla birocratică, s-au confruntat cu o altă problemă: cea a concurenţei neloiale din partea produselor importate şi care nu conţin decât „o umbră“ de suc de mere, spun cei doi sălăjeni.

Sergiu Mureşan susţine că primul pas în fabricarea produsului „Harvester“ l-a reprezentat alegerea sortimentelor de mere care urmau să fie procesate. „Pentru a avea un cidru echilibrat, trebuie folosite anumite procente de mere mai dulci sau mai astringente, o aciditate în funcţie de cidrul final pe care vrem să îl obţinem“, mai spune Sergiu. Din cauza constrângerilor de producţie, dar şi a costurilor, au fost nevoiţi să apeleze la merele vecinilor polonezi. „Pentru moment, soiurile de mere din România nu sunt total adaptate pentru cidru. Această băutură necesită 40 la sută mere acide/amărui, pe când cele prezente în livezile din România sunt mere dulci (mere de masă). Totuşi, în viitorul apropiat ne propunem să folosim şi mere româneşti, cel puţin pentru 40 la sută din necesar“, mai arată Sergiu.

Sucul obţinut se fermentează timp de trei-patru săptămâni, la temperatură controlată, dar fără accelerarea procedeului, cidrul astfel rezultat fiind apoi păstrat la maturare până la trei luni, pentru accentuarea aromelor. „Fără maturare, băutura ar fi amară, brută, dură. În comparaţie, cidrul industrial este îmbuteliat chiar după fermentare, care, de altfel, este accelerată pentru a permite un termen de producţie mai scurt“, completează Sergiu Mureşan.

Ultima etapă din procesul de producţie e reprezentată de îmbuteliere, moment în care cidrul este îmbunătăţit cu dioxid de carbon. „Carbonatarea nu este făcută doar pentru a răspunde cerinţelor pieţei, care preferă în mod evident băuturile gazoase, dar şi pentru faptul că acest proces permite dezvăluirea unor arome ale mărului care sunt mai puţin evidente în produsul de bază rezultat“, explică omul de afaceri. „Harvester“ nu conţine conservanţi, iar pasteurizarea se face în sticlă, după metoda folosită de gospodinele care pregătesc murături ori dulceţuri.

Cât cidru produc lunar
Volumul lunar de producţie al fabricii de la Zimbor este cuprins între 5.000 şi 8.000 de sticle, care sunt mai apoi comercializate în reţeaua HORECA. Preţul unei sticle de „Harvester“ de 500 ml este de 6 lei, TVA inclus (la plecarea din fabrică), cidrul putând fi servit în localuri din Cluj, Baia Mare şi Bucureşti, iar din toamnă, şi în alte oraşe din ţară, dar şi online. În funcţie de locul unde e vândut, cidrul ajunge pe masa clientului la preţuri între 10 şi 16 lei.

Cei doi asociaţi au în plan modernizarea liniei de producţie, care va permite procesarea merelor fermierilor din zonă. Localnicii vor avea, astfel, unde să îşi valorifice recoltele, care ajungeau, de cele mai multe ori, hrană pentru animale. 

„Avem un vecin care deţine o suprafaţă mai mare de livezi şi îşi procesează merele la 50 de kilometri distanţă, pentru a revinde sucul de mere în comună. În acest sens, ne-am propus să achiziţionăm o linie de procesare pe care să o putem transporta uşor, pentru a merge în livezi, la procesare“, mărturiseşte Sergiu Mureşan.

În ceea ce priveşte diferenţa dintre „Harvester“ şi alte tipuri de cidru care se găsesc în România, sălăjeanul explică: „Produsele industriale sunt rezultatul unor amestecuri prin care se evită materia primă costisitoare, timpul prea lung de fermentare şi unde se exclude maturarea, esenţială, de altfel, pentru un cidru de calitate“.

Ziua Franţei, „udată“ cu cidru
În luna iulie a acestui an, cidrul „Harvester“ a fost sponsor al Zilei Franţei de la Cluj-Napoca, graţie unei colaborări cu Clubului Francofon de Afaceri, din care fac parte. „De la începutul aventurii ne-am gândit la diferitele activităţi pe care am putea sa le facem cu produsul nostru. După ce am locuit în diferite ţări timp de mai mulţi ani, întoarcerea în România a fost puţin mai dură, întrucât nu mai aveam cunostinţe sau parteneriate din punct de vedere profesional. Aderarea la Clubul de Afaceri a fost foarte prolifică din acest punct de vedere şi vom continua parteneriatul cu ei“, a încheiat Sergiu Mureşan.