Minunile rare din Făgăraş, viitorul parc naţional. Cel mai înalt vârf din România, privelişti de vis şi lacuri cu apă de cristal

Munţii Făgăraş reprezintă una dintre cele mai valoroase bogăţii naturale ale României, unde se găsesc piscurile montane cele mai înalte din ţară, lacuri glaciare spectaculoase, mănăstiri rupestre sau piramide ciudate, la care vizitatorii ajung pe trasee spectaculoase. Statul român a făcut primii paşi pentru a proteja întreaga zonă prin lege.

Guvernul României a adoptat la începutului lunii septembrie 2016 un proiect de lege privind transformarea Masivului Făgăraş în Parc Naţional. Procedurile vor dura câţiva ani, dar este primul pas pentru conservarea frumuseţilor locului şi protejarea mediului.

Masivul Făgăraş oferă privelişti superbe şi nu există turist care să ajungă aici şi să nu plece fascinant. Sunt trasee atât pentru amatori, cât şi pentru profesionişti. Este impresionant ca dimensiuni şi este unic în Europa. Măsoară, de la est la vest,  în linie dreaptă, aproximativ 70 de kilometri, iar de la nord la sud circa de 45 kilometri. Munţii Făgăraşului au fost asemănaţi adesea cu o imensă coloană vertebrală.

Peisaje de vis la Bâlea Lac

Unul dintre cele mai cunoscut obiective turistice din România se găseşte în Munţii Făgăraş. Este vorba despre Bâlea Lac, „balta“ feerică dintre culmile montane, spre care se îndreaptă anual zeci de mii de curioşi. Este situat la o altitudine de 2.040 de metri, are în jur de 4,6 de hectare şi o adâncime maximă de 11,35 de metri.

Se poate ajunge pe drum, pe celebrul Transfăgărăşan, care se închide la sfârşitul lunii octombrie. Cu toate acestea, oamenii muntelui recomandă parcurgerea traseului la picior pentru că drumul până la 2.000 de metri oferă privelişti care taie respiraţia. Traseul durează în jur de patru ore, în schimb este încadrat la un grad mediu de dificultate. Drumul cuprinde mai multe puncte de interes: Bâlea Cascadă – Muchia Bâlii – Valea Doamnei – Lacul Doamnei – Curmătura Bâlii – Bâlea Lac.

Cabana Bâlea este situată la 2.034 de metri altitudine, într-un fel de groapă, înconjurat pe toate părţile de culmi montane. Construcţia iniţială a fost ridicată în 1905, dar a fost reconstruită după incendiul devastator care a mistuit-o în 1995. De frumuseţile locului s-au bucurat în ultimii ani mulţi străini celebri, printre care şi actorul belgian Jean Claude Van Damme.

Vizitatorii care pleacă în drumeţie spre lacul glaciar nu trebuie să rateze nici Cascada de la Bâlea. Este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de apă de peste 60 de metri, situată la 1.200 de metri altitudine. Se poate ajunge destul de uşor, pe un traseu care porneşte de la Bâlea Lac şi durează o oră. Drumul este marcat, iar turiştilor le-ar fi imposibil să se rătăcească. Există şi alternativa telecabinei pentru cei care preferă confortul unui mijloc de transport. Avantajul traseului suspendat pe cablu la mare altitudine este panorama superbă a muntelui. Un drum cu telecabina costă 30 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii.

Delicatese de casă la cabană

Experţii muntelului recomandă un sejur de minimum un weekend în zona Bâlea pentru a putea cuprinde întregul spectru de obiective turistice. Petele de zăpadă nu dispar nici în timpul verii, iar în sezonul rece peisajul îngheţat taie respiraţia la propriu şi la figurat. La Bâlea Lac sunt două cabane cu dotări moderne, iar tariful de cazare minim este de 180 de lei/noapte. Copiii plătesc doar 50 de lei. Cabanierii aşteaptă turiştii şi cu delicatese de casă, cum ar fi zacusca, tocăniţa de bureţi sau supa de bostan.

„Bâlea este una dintre cele mai frumoase locuri din România. Am bătut în lung şi în lat Carpaţii, dar Masivul Făgăraş este, din punctul meu de vedere, cel mai spectaculos. La Bâlea se poate veni în orice perioadă a anului pentru o privelişte superbă, aer curat, practic pentru un weekend de relaxare şi drumeţie“, spune Marius Milea, alpinist. 

Cel mai înalt vârf din România

În Munţii Făgăraş se află şi cel mai înlat vârf al Carpaţilor României, Vârful Moldoveanu (2.544 de metri). Denumirea este considerată ciudată, având în vedere zona în care se află masivul montan, şi a stârnit numeroase controverse de-a lungul timpului. Unii istorici susţin că numele este inspirat de căţeluşa Molda, după care a fost denumită şi regiunea Moldovei. Mai mulţi cercetători au respins însă această teorie şi spun că vârfurile din Masivul Făgăraş au fost numite după poreclele ciobanilor, singurii care urcau pe munte acum mai bine de 80 de ani. Concluzia lor este că Vârful Moldoveanu a fost botezat după ciobanul care avea în arendă acea porţiune de munte.
 

Până la Vârful Moldoveanu trebuie parcurs un traseu de şapte ore, cu echipament adecvat de munte. Traseul recomandat de montaniarzi este următorul: Bâlea Lac (altitudine de 2.034 de metri) – Şaua Capra (2.315 metri) – Lacul Capra (2.249 de metri) – Portiţa Arpaşului (2.175 de metri) - La trei paşi de moarte – Şaua Vartopului (2.290 de metri) – Arpaşul Mare (2.468 de metri) – Piciorul Mircii (2.471 de metri) – Iezerul Podul Giurgiului (2.226 de metri) – Şaua Podragului (2.307 metri) – Şaua Ucei Mari (2.220 de metri) – Şaua Orzanelor (2.305 metri) - Vârful Vistea Mare (2.527 de metri) – Vârful Moldoveanu (2.544 de metri). Cei ajunşi în vârf se pot lăuda că au atins cel mai înalt punct din România.

Alt pisc spectaculos spre care duce cel mai bătut traseu turistic din Făgăraş este vârful Negoiu, al doilea cel mai înalt vârf din România, situat la 2.535 de metri altitudine. Cel mai cunoscut dintre trasee, dar şi cel mai folosit este următorul: Porumbacu de Sus (Cariera de marmură) – Cabana Negoiu – Refugiul Şaua Scării – Vârful Şerbota sau Vârful Negoiu. Durează cinci ore, dar ascensiunea este plăcută şi lejeră datorită potecii largi. 

Sfaturile specialistului

Un alt traseu montan superb din Făgăraş către Vârful Negoiu pleacă de la Cabana Negoiu - Valea Sărăţii - Şaua Cleopatrei - Vf. Negoiu - Strunga Doamnei - Strunga Ciobanului şi ajunge la Piatra Prânzului. Este totuşi unul dificil, practicabil vara şi toamna. În sezonul rece se recomandă doar turiştilor cu multă experienţă. Este şi un traseu lung, care durează şapte până la opt ore, iar cei care n-au experienţa muntelui ar fi bine să-l evite.

„Ascensiunea spre cele mai înalte vârfuri din România este un obiectiv pentru orice pasionat al muntelui. Trebuie însă să vă echipaţi corespunzător. Bocancii sunt obligatorii, nu veniţi în adidaşi sau tenişi chiar dacă afară este cald. Muntele este munte şi trebuie să îl tratăm cu respect. Luaţi-vă haine groase, apă şi ceva de mâncare pentru că drumul este lung şi nu este uşor. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu muntele recomand o excursie de grup vara sau la începutul toamnei. Iarna traseul este foarte dificil şi recomandat doar celor experimentaţi“, mai spune alpinistul Marius Milea.

Pe lângă crestele semeţe, munţii Făgăraş ascund multe alte comori naturale. Printre stânci au apărut, în istoria milenară, lacuri superbe, unice în România. Unul dintre ele este Lacul glaciar Capra, situat la 2.200 de metri altitudine. Este de un albastru intens, dar înotul este deosebit de periculos pentru că apa rece are o adâncime de peste 11 metri. Lângă lac se află o zonă de campare unde se poate înnopta la cort. Trebuie totuşi haine groase şi saci de dormit, deoarece afară se poate face foarte frig. La Lacul Capra se poate ajunge pe jos de la Cabana Bâlea. Drumul nu este foarte greu. Bocancii sunt obligatorii, la fel ca şi hainele groasă. Traseul poate fi parcurs între 45 de minute şi o oră. 

Fereastra Zmeilor

În apropierea lacului se află şi Cabana Capra, pentru cei care preferă confortul nocturn. Din acel punct se poate porni pe un alt traseu, către un punct care oferă una dintre cele mai frumoase panorame din Munţii Făgăraş: Fereastra Zmeilor. Drumul are în jur de 5 kilometri şi durează 3 ore. Veţi trece peste două poduri, veţi merge pe poteci înguste de munte şi vă veţi lupta şi cu un urcuş pronunţat. Traseul marcat trebuie urmat cu stricteţe, fiindcă riscul rătăcirii este mare. La Fereastra Zmeilor crestele munţilor Făgăraş se pot observa în toate direcţiile, iar priveliştea într-o zi însorită este cu atât mai spectaculoasă.

Lacul Podragu este o altă minune a naturii. Situat la 2.140 de metri altitudine, lacul s-a format în căldarea unui gheţar străvechi şi este alimentat de ploaie, dar şi de un izvor aflat la mare altitudine. Pentru Lacul Podragu trebuie parcurs un traseu care pleacă din oraşul Victoria şi urmează circuitul Cabana Turnuri - Cabana Podragu - Lacul Podragu. La început se merge prin pădure, apoi printr-o zonă cu stânci abrupte. Turistul va traversa ape curgătoare de munte, va vedea multe plante sălbatatice, iar în final se va bucura de peisajul uluitor de la Lacul Podragu. Acolo se află, de fapt, o salbă de patru lacuri, dar cel mai mare impresionează din cale-afară. Se întinde pe aproape 3 hectare şi are o adâncime de 15 metri.

„Lacurile din Masivul Făgăraş sunt cu adevărat spectaculoase. Pe mine m-a fascinat mereu culoarea lor, de un albastru foarte tare. Când te opreşti şi te aşezi să le admiri ai, aşa, o senzaţie de supranatural. Este o linişte extraordinară. Este mai mult o senzaţie care este greu de descris, o experienţă care trebuie trăită pe viu“, adaugă alpinistul Marius Milea.

Cazare la tot pasul

Majoritatea drumeţiilor în Masivul Făgăraş nu pot fi terminate într-o zi. Este bine ca turiştii să-şi programeze o vacanţă de cel puţin o săptămână pentru a explora cu adevărat frumuseţile muntelui. Există cabane montane în apropierea tuturor atracţiilor turistice, astfel că se poate înnopta în munţi. Cazarea, în această parte a masivului muntos, costă între 30 şi 100 de lei/noapte. Cabanierii sunt primitori şi recomandă cu multă căldură locurile importante de vizitat. Există locuri de cazare şi la baza muntelui, în Făgăraş, Sâmbăta, Victoria, Arpaş sau Ucea, localităţile de unde pornesc traseele turistice. În aceste locuri, camerele costă între 50 şi 100 de lei/noapte. 

Mănăstirea rupestră

Turiştii care ajung în Munţii Făgăraş, dar nu sunt mari amatori de drumeţii montane pot vizita Templul Ursitelor de la Şinca Veche, dar şi Piramidele de la Şona, două locuri pline de mister şi încărcate de energie, după cum susţin localnicii.

Mănăstirea rupestră Şinca Veche este un vechi lăcaş de cult, aşezat în cotul format de Munţii Făgăraş şi Perşani. Lăcaşele de cult au fost săpate în piatră în urmă cu 7.000 de ani şi se presupune că, iniţial, au aparţinut aceleiaşi civilizaţii care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor. Mii de oameni vin anual la biserica săpată în stâncă. Vizitatorii povestesc că fie s-au simţit învigoraţi, fie i-a apucat un somn greu atunci când au intrat în Templul Ursitelor. Se zice că cine doarme măcar şi câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic. Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care nu sunt lăsate să se stingă niciodată. Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri şi seamănă cu o turlă fără acoperiş. Localnicii spun că pe acolo coboară energiile şi că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Râşnovului. 

Mormintele uriaşilor

Piramidele de la Şona reprezintă opt movile, unele înalte de aproape 30 de metri, aşezate pe două şiruri, în ordinea mărimii. Legendele locale spun că ar fi fost ridicate de către daci. Movilele de la marginea satului Şona au fost puţin explorate de către arheologi, iar o explicaţie ştiinţifică clară în privinţa genezei construcţiilor n-a fost încă elaborată. În schimb, zona prezintă interes sporit pentru căutătorii de comori, „alimentaţi“ de poveştile cu daci.

Piramidele domină satul, iar localnicii le numesc guruieţi, adică ridicătură de pământ. Bătrânii locului spun că, de-a lungul timpului, au venit tot felul de oameni în satul lor, cu diverse aparate, în căutarea adevărului despre „ridicături“, dar n-a aflat nimeni nimic. O altă legendă, pe care oamenii locului o povestesc puţinilor turişti care poposesc în satul lor, spune că, de fapt, piramidele ar fi nişte morminte de uriaşi construite de către aceştia. Legenda mai spune că uriaşii locuiesc şi acum acolo şi nu trebuie deranjaţi.