VIDEO Premiul Nobel pentru Pace 2016 a fost atribuit preşedintelui columbian Juan Manuel Santos

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premiul Nobel pentru Pace 2016 a fost atribuit preşedintelui columbian Juan Manuel Santos, pentru eforturile sale în vederea încheierii conflictului civil din ţara sa, ce a durat peste jumătate de secol.

Juan Manuel Santos primeşte Premiul Nobel pentru Pace 2016 „pentru eforturile sale hotărâte de a pune capăt războiului civil după mai bine de 50 de ani“, şi-a justificat Comitetul Nobel alegerea sa.

Preşedintele columbian primeşte Premiul Nobel pentru Pace 2016 ca semn de încurajare în contextul în care columbienii au spus „NU“, duminică, acordului de pace între guvern şi rebelii marxişti din Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC).

Tabăra care s-a opus acordului de pace a înregistrat la referendumul de duminică 50,22% din totalul sufragiilor, în timp ce 49,8% dintre columbienii care au votat s-au exprimat pentru ratificarea acordului.

Campania împotriva ratificării acordului, condusă de fostul preşedinte columbian Alvaro Uribe, a căpătat din ce în ce mai multă susţinere în săptămânile care au precedat referendumul. Mitinguri împotriva acordului de pace propus de Santos au scos mii de persoane în stradă în mai multe oraşe mari din Columbia în ultimele săptămâni.

Criticii acordului au susţinut că acesta oferă termeni prea blânzi pentru rebelii FARC, care ar fi scutiţi de pedeapsa cu închisoarea chiar şi în cazul în care au executat sau participat la crime de război.

Acordul de pace, agreat de cele două tabere în luna iulie după mai bine de patru ani de negocieri, prevede, printre altele, dezarmarea rebelilor FARC şi transformarea grupării într-o facţiune politică, cu reprezentare în Legislativul columbian. 

Santos: Premiul va ajuta la continuarea procesului de pace în Columbia

Juan Manuel Santos a declarat vineri că distingerea sa cu premiul Nobel pentru Pace va ajuta la continuarea procesului de pace în ţara sa, în pofida opţiunii făcute de columbieni, relatează AP, potrivit news.ro.

„Este cu adevărat copleşit. Este extrem de recunoscător. El susţine că acest premiu are o importanţă inestimabilă pentru a împinge înainte procesul de pace din Columbia“, a declarat Olav Njoelstad, după ce a discutat la telefon cu preşedintele columbian.

Viitor incert în Columbia

Totuşi, Guvernul columbian ar putea ratifica acordul fără a lua în calcul rezultatul referendumului - preşedintele Santos nu avea obligaţia constituţională de a consulta populaţia cu privire la acordul de pace, iar analiştii politici susţin că menirea scrutinului ar fi fost să  acordului prin susţinere populară.

Dar o astfel de acţiune este puţin probabilă, iar drumul către pace în Columbia devine extrem de neclar în acest moment. Şeful statului columbian a declarat în urmă cu câteva săptămâni că „nu există un plan B“ pentru pace în Columbia, în condiţiile în care actualul acord nu va fi ratificat.

Santos a declarat, duminică seară,  că armistiţiul bilateral între guvern şi rebeli va rămâne în continuare în vigoare. FARC a anunţat de asemenea că va respecta acordul de pace, în pofida rezultatului de la referendum.

Cel mai probabil, negociatorii celor două tabere vor trebui să se reaşeze la masa tratativelor, perpetuând conflictul pentru o perioadă nedeterminată – care ar putea dura, din nou, câţiva ani. Nu este însă clar cum ar putea fi îmbunătăţit actualul acord, care a rezultat după ce preşedintele Santos le-a transmis negociatorilor să „găsească o cale de mijloc cât mai rapidă“ cu omologii din FARC, la începutul acestui an, rezultând în compromisul privind lipsa pedepselor cu închisoarea pentru rebeli. Este, de asemenea, greu de crezut că rebelii vor accepta termeni mai duri în această privinţă, deoarece aceasta ar putea duce la pedepse mari pentru sute dintre membrii acestora.
 

Conflictul civil dintre guvern şi FARC a izbucnit în 1964 şi a provocat peste 260.000 de victime şi dislocarea internă a milioane de columbieni, stând la baza dezvoltării cartelurilor de droguri din ţara sud-americană. Gruparea rebelă controlează între un sfert şi o treime din ţară, în mare parte zone rurale.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite