Istoria bisericii cu filosofi din Târgu-Jiu, unică în România. Nicolae Iorga, implicat în refacerea lăcaşului de cult

Biserica „Sfinţii Voievozi”, aflată în Piaţa Victoriei, din municipiul Târgu Jiu, este unică în România, pentru că pe zidurile exterioare nu sunt pictaţi sfinţi sau alte scene biblice, ci filosofi. Creaţia îi aparţine pictorului Iosif Keber, considerat al doilea mare artist al municipiului Târgu Jiu, după Constantin Brâncuşi.

Lăcaşul de cult este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu si Radu Cupetu ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcţia s-a realizat între 1748-1764, lăcaşul fiind cunoscut şi sub numele „Biserica Negustorilor“, „Biserica Domnească“ şi chiar „Biserica de la Jii“.

Planul bisericii este în forma de cruce. Construcţia a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenţii care nu i-au alterat forma originală. În 1843, cu ajutorul lui Pavel Kisseleff se zugrăveşte şi înfrumuseţează catapeteasma, iar în 1855 pictura în stilul bizantin este acoperită cu pictura în stilul renaşterii de către pictorul Mişu Popp.

A suferit distrugeri

Din cauza războaielor ruso-austro-turce, biserica a avut de suferit, fiind reparată în mai multe rânduri, cu sprijin domnesc, mai întâi de către Alexandru C. Moruzzi la 1793, apoi de Ioan Caragea voievod, la 1813. Pe lângă  biserică au funcţionat în perioada respectivă chilii în care a fost amenajată o şcoală domnească, care a fost mutată apoi la Şcoala Normală, Colegiul Naţional „Spiru Haret“. 

Pictura misterioasă

Iniţial, pictura bisericii a fost executată în secolul al XVIII-lea, în frescă. Apoi, catapeteasma a fost restaurată la 1843 de către zugravul Sava Petrovici, cu sprijinul contelui rus Pavel Kiseleff. La 1854-1855, biserica este reparată, printr-o repictare executată în stil renascentist, de către Mişu Pop. De asemenea, turlele sunt supraînălţate. Biserica este din nou restaurată, mai ales la faţadele exterioare, în două etape, în 1902 şi 1933-1940.

Şi marele istoric Nicolae Iorga există şi-a legat numele de biserica din centrul oraşului Târgu Jiu.  În a doua etapă, la indicaţiile acestuia, supraturlele sunt eliminate, ferestrele îngustate, iar firidele exterioare ale faţadelor restaurate. La interior, pictura este spălată, iar în exterior vechile fresce, cu figurile filozofilor şi sibilelor, sunt refăcute de către pictorul Iosif Keber. La sfârşitul sec. al XIX-lea, Biserica „Sf. Voievozi“ a devenit catedrala oraşului Târgu-Jiu.
 

Lăcaşul de cult care se deosebeşte prin picturile exterioare în care sunt înfăţişaţi mai mulţi filosofi antici: Socrate, Aristotel, Pitagora, Diogenes, Hipocrate, Plutarh şi alţii. Există foarte puţine biserici din ţară care au asemenea picturi. O astfel de biserică, pe care sunt pictaţi filosofi din perioada antică, se află şi pe muntele Athos.

„Din picturile exterioare ale paraclisului, cele care întruchipează filosofi sau oameni de ştiinţă arată faptul că apropierea de Dumnezeu se poate face şi pe calea cunoaşterii. Oamenii de ştiinţă sunt exponenţii celor care au considerat că putem accede la Divinitate prin raţiune şi gândire. Pictorii s-au simţit mult mai liberi în spaţiul exterior al bisericii, abordând o temă mai puţin întâlnită şi mai puţin accesibilă înţelegerii umane. Este tema «Filosofi şi Sibile», zugrăviţi pe brâul de sub streaşina bisericii, uneori asociaţi cu regii şi profeţii Vechiului Testament şi chiar cu sfinţii din calendarul creştin“,

a mai spus preotul paroh Mihai Roibu. 

Biserica a fost închisă de comunişti

„Pentru că se afla în faţa sediului judeţenei de partid, în perioada comunistă, biserica a fost vizată pentru demolare. Intervenţia energică a unor cercetători la responsabilii locali de partid a salvat lăcaşul. Cu toate acestea, în 1960, biserica a fost închisă cultului, pentru ca la începutul anilor 80 să fie redeschisă ca muzeu. A fost redată cultului în seara de 24 decembrie 1989, pentru ca ulterior să intre într-un amplu program de restaurare“, se arată în publicaţia Lumina al Mitropoliei Olteniei. 

Preotul Mihai Robu a povestit că au fost găsite oseminte în jurul bisericii şi comuniştii s-au temut să nu fie pedepsiţi, astfel că lăcaşul de cult a scăpat de la demolare: „În urmă cu mai mulţi ani a venit ani un grup de excursionişti din Bucureşti să viziteze biserica, iar printre ei era o doamnă arhitect, care mi-a povestit că a făcut parte din comisia care a făcut cercetări. Aceasta mi-a mărturisit că în urma săpăturilor făcute în jurul fundaţiei, pentru a se vedea cât e mare, au fost descoperite osemnite, iar şeful comisiei s-a dus la Comitetul Central şi a spus că acolo sunt morminte ale eroilor de la Luptele de la Jiu, mai ales că în faţă se afla Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, care a participat la aceste lupte. Iar de teamă să nu fie condamnaţi că distrug mormintele eroilor, comuniştii au renunţat să demoleze sau să mute biserica. Au închis-o, însă, în 1961 şi abia prin anii 80 a fost deschisă, dar nu se ţineau slujbe, putând fi vizitată, sau preoţii vindeau lumânări şi primeau pomelnice. Din seara de 24 decembrie 1989, a fost deschisă, s-a reînfiinţat parohia, chiar dacă mai mică, s-au reluat slujbele şi de atunci e deschisă în fiecare zi credincioşilor.”

Oseminte găsite în jurul bisericii

Oseminte umane au fost descoperite şi în urmă cu câţiva ani în jurul Catedralei Sfinţii Voievozi, cu ocazia lucrărilor de modernizare a centrului municipiului Târgu Jiu. Arheologii spun că, de jur împrejurul bisericii a existat un întreg cimitir, ba chiar că acolo era cimitirul oraşului, acesta fiind mutat, mai târziu, în partea de nord-est a oraşului, acolo unde se află şi în prezent. Cu ocazia strămutarii cimitirului, biserica şi-a pierdut, se pare şi curtea, resturi de oseminte din cimitir ajungând, astfel, sub caldarâm. Au fost găsite, de asemenea, şi bucăţi din vase de ceramică, ce erau puse în morminte.