Demonstraţie. Ce şanse are Dragnea să o impună premier pe Sevil Shhaideh cu mâna CCR

Klaus Iohannis a amânat desemnarea premierului.

PSD intenţionează să genereze un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Preşedinţie, în situaţia în care Klaus Iohannis va desemna un alt premier decât Sevil Shhaideh. Teoretic, şansele PSD sunt minore, având în vedere că argumentele PSD se referă la o decizie a CCR din 2014, care nu este deloc valabilă. Constituţional, desemnarea premierului rămâne atributul preşedintelui. Totuşi, PSD are majoritate la CCR.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a detaliat, joi seară, declaraţia pe care a făcut-o la ieşirea de la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis, când a spus că Sevil Shhaideh este singura propunere de premier şi că „dacă preşedintele nu acceptă, ne vedem în altă parte'“. „Prima dată, la Curtea Constituţională“, a răspuns Dragnea, care a vorbit de un conflict de natură constituţională între Preşedinţie şi Parlament, fără însă a intra în detalii de procedură.

Încă din campania electorală, social-democraţii, în frunte cu Liviu Dragnea, au vorbit despre o decizie a Curţii Constituţionale din 2014, care îl obligă pe preşedintele Klaus Iohannis să desemneze în funcţia de premier pe candidatul propus de partidul sau coaliţia de partide care au majoritatea parlamentară. Fără a intra în alte amănunte, retorica lui Dragnea a fost preluată şi de alţi social-democraţi şi de jurnalişti, astfel încât s-a implementat această idee a obligativităţii lui Iohannis de nominaliza persoana propusă de coaliţia majoritară formată din PSD-ALDE.

O decizie dată pe un proiect eşuat

Decizia CCR din 2014 a fost dată în contextul propunerii de revizuire a Constituţiei, proiect desfiinţat de CCR, care nu a mai fost reluat apoi în Parlament. În concluzie, PSD invocă o decizie a CCR în ceea ce priveşte rolul preşedintelui care se referă la proiectul eşuat de revizuire a Constituţiei, şi nu la actuala Constituţie, rămasă nemodificată.

Atunci, majoritatea USL a încercat să-l elimine de tot pe preşedinte din procedura de numire a premierului, însă CCR nu a fost de acord cu textul redactat în Parlament. În propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei, articolul 103 din Constituţie, care se referă la procedura de desemnare a premierului, se modifica astfel încât preşedintele trebuia să semneze orice persoană pe care o propunea partidul care a câştigat alegerile. „Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor“, se arăta în alineatul 1 modificat din articolul 103.

În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru nu obţine votul de încredere, preşedintele este obligat să îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri care au obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Practic, iniţiatorii propunerii de revizuire a Constituţie au dorit ca preşedintele să nu mai aibă un rol de decident în procedura de desemnare a premieurlui, aşa cum îl deţine potrivit actualei Constituţii, ci unul de arbitru şi mediator între forţele politice.

Articolul 103 a fost declarat neconstituţional , iar interpretarea CCR a ţinut de posibilitatea ca un partid care a câştigat alegerile să nu poată strange o majoritate parlamentară în jurul premierului propus.„Curtea constată că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorităţi parlamentare în vederea obţinerii votului de încredere“, se arată în motivarea jdecătorilor constituţionalişti. Însă CCR nu a vorbit nicăieri de obligativitatea ca preşedintele să nu poată să desemneze un alt premier care să aparţină majorităţii parlamentare, dar altul decât propunerea înaintată.

„O formă de intimidare“

Pe baza acestei decizii, PSD vrea să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Preşedinţie, în cazul în care Klaus Iohannis va desemna un alt premier decât Sevil Shhaideh, propunerea înaintată de Coaliţia PSD-ALDE. „Este o formă de intimidare. Constituţia spune clar că preşedintele desemnează, în urma consultărilor. Nu se pune problema de acceptare sau refuzarea a preşedintelui. Este atributul exclusiv al preşedintelui desemnarea premierului. Nu există un partid care a obţinut majoritatea absolută şi preşedintele nu are nici măcar un termen pentru desemnare. Iohannis are loc de jucat“, arată Elenina Nicuţ, avocat şi specialist în drept constituţional.

Potrivit unor surse social-democrate, juriştii PSD se gândesc să refuze punerea pe ordinea de zi a votului de învestitură a Guvernului şi atacarea la CCR a decretului  de învestire a premierului desemnat de Iohannis. Avocatul Elenina Nicuţ spune că, în cazul unui refuz al Parlamentului de a pune pe ordinea de zi votul de învestire a Guvernului, doar preşedintele ar putea fi autorul sesizării. „Parlamentul ar fi în situaţia de refuz. Şi în cazul acesta nu ar putea tot ei să facă sesizarea la Curtea Constituţională. Nu poţi să te prevalezi de propria vină pentru a obţine nişte foloase. Doar preşedintele poate să sesizeze CCR în cazul în care majoritatea parlamentară refuză punerea pe ordinea de zi a votului pentru că el este cel afectat. Partidul nu este Parlamentul“, mai arată Elenina Nicuţ. Totuşi, legea le permite celor doi preşedinţi ai Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, să sesizeze CCR cu soluţionarea unui conflcit de natură constituţională. În plus, PSD deţine majoritate la Curtea Constituţională.

În cazul în care varianta cu CCR pică totuşi, Dragnea a spus că a doua oară se văd în altă parte, refuzând însă să pronunţe cuvântul suspendare. „Prima dată ne vedem la CCR. Prima dată. Eu sper să nu ajungem nici la CCR“, a răspuns Dragnea, condamnat la doi ani cu suspendare în dosarul  Referendumului de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu.