ANALIZĂ Harta Moldovei Mari – cadoul otrăvit al lui Putin pentru moldoveni şi pentru români

Politicieni şi analişti susţin că harta „Moldovei Mari“ oferită de liderul de la Kremlin preşedintelui moldovean reprezintă interesul strategic al Rusiei pentru spaţiul dintre Prut şi Nistru.

Vizita preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la Moscova şi declaraţiile sale după întrevederea cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, au stârnit controverse aprinse pe ambele maluri ale Prutului.

Ministerul român de Externe consideră declaraţiile şefului de stat moldovean „inadecvate şi necorespunzătoare realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova“.

„Continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile“, mai afirmat MAE, citat de agerpres.ro.  

Fostul ministru român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, ieri, pentru News.ro, referitor la harta Moldovei Mari pe care Vladimir Putin i-a dăruit-o lui Igor Dodon, că este „un gest provocator“, iar România ar putea proceda „foarte inteligent“ susţinând că poate exista o reunificare a Moldovei mari, dar în interiorul graniţelor ţării noastre.

Şi europarlamentarul Andi Cristea, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru Republica Moldova, a reacţionat la declaraţiile recente făcute de Igor Dodon potrivit cărora regretă că în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei. „Este o declaraţie inacceptabilă, inclusiv la adresa bunului simţ, istoric şi nu numai. Igor Dodon se discreditează prin declaraţiile sale în faţa tuturor partenerilor externi. Din păcate, Preşedintele Republicii Moldova îşi doreşte atât de mult să fie pe placul lui Vladimir Putin încât este dispus să alieneze toţi vecinii Republicii Moldova. A făcut-o şi cu declaraţiile privind Crimeea, raportat la Ucraina, acum transmite din nou săgeţi spre Bucureşti”, a spus Andi Cristea pentru DC News.

„Ca semnal, aş spune faptul că vorbim de şicane din ce în ce mai dese, aliniate propagandei ruseşti în regiune, a cărei miză este, printre altele, crearea confuziei cu privire la ce este şi ce nu este negociabil, or graniţele ţărilor, garantate în sistemul ONU, nu sunt negociabile”, a subliniat europarlamentarul român.

Vlad Lupan: Moldova istorică a ales să fie România 

Până şi ambasadorul Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, îi dă o replică preşedintelui Dodon. Diplomatul a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook intitulat: „Lecţie de bază de istorie, pentru incompetenţi, din partea mea ca cetăţean privat“, în care aminteşte „tuturor novicilor în materie de istorie că teritoriul actual al Republicii Moldova a fost rupt în 1812 de la Imperiul Otoman şi a fost numit greşit „Besarabskaia Gubernia“ şi că „Principatul Moldovei a continuat să existe până în anul 1859, când principatele Moldovei, Munteniei şi Ardealului s-au unit sub numele de România“.

Constantin Corneanu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu“, a declarat pentru „Adevărul“ că „darul liderului de la Kremlin , Vladimir Putin, respectiv harta oferită preşedintelui Igor Dodon, reprezintă un semnal foarte clar în ceea ce priveşte interesul strategic al Federaţiei Ruse pentru spaţiul dintre Prut şi Nistru, precum şi faptul că va fi sprijinit un mod de abordare a raporturilor dintre Bucureşti şi Chişinău în care adevărul istoric nu va conta. Ideea de Moldovă Mare şi teoria moldovenismului, în ceea ce priveşte identitatea şi limba, vor fi armele cu care preşedintele Igor Dodon va încerca să complice raporturile dintre România, ca stat-membru al spaţiului euro-atlantic, şi Republica Moldova în speranţa de-a construi o masă critică de cetăţeni moldoveni care să respingă orice idee de reunificare sau de unire cu România în spaţiul UE într-un viitor mai apropiat“. „Harta Principatului Moldovei relevă dorinţa de interpretare tendenţioasă, de falsificare chiar, a anumitor adevăruri istorice şi, totodată, marchează faptul că liderii de la Kremlin şi-au delimitat spaţiul de interes strategic şi influenţă. Orice imixtiune în acest spaţiu va genera un răspuns pe măsură, în speţă agitarea ideii unei Moldove Mari care trebuie împlinită prin aducerea acasă a restului de Moldovă aflat sub stăpânirea României şi nu invers, deci nu conform adevărurilor despre cele întâmplate în mai 1812 şi în 26-28 iunie 1940 ci celor inventate de stataliştii Moldovei sovietice. Preşedintele Vladimir Putin ne sugerează, nu foarte discret, că avem o problemă şi posibil ca lucrurile să se complice şi mai mult”, este de părere Corneanu.

Octavian Milewski: Cadoul, o declaraţie politică

Analistul Octavian Milewski a declarat, pentru „Adevărul“, că mai importantă pentru relaţia cu România a fost conferinţa de presă a lui Dodon de la sediul agenţiei TASS, în cadrul căreia şeful de stat moldovean a atins subiecte ca limba română, tratatul asupra frontierei cu România şi istoria „comună, dar diferită“ a celor două state. În acest context, „perla“ conferinţei a reprezentat-o harta Moldovei istorice, pe care Dodon a primit-o cadou de la Putin. „O hartă care poate fi procurată online pentru 150 de euro. Probabil cam acesta a fost bugetul protocolului pentru cadouri cu ocazia vizitei preşedintelui moldovean, ai cărui strămoşi ar fi ajuns cu harta (mentală, probabil) până la râul Don, exact în perioada reprezentată de harta-cadou primită cu două secole şi jumătate mai târziu de ilustrul lor urmaş“, spune  Milewski.
„Dodon s-a grăbit să interpreteze semnificaţia frontierei stabilite prin tratatul de la Bucureşti din 16 mai 1812“, consideră Octavian Milewski. „Liderul de la Chişinău şi-a propus să exploateze o temă bilaterală cu încărcătură specială pentru Bucureşti. Astfel, el îşi asigură o temă perpetuă şi falsă în relaţia cu România. O temă pe care o poate exploata cam la fiecare două-trei luni: 24 ianuarie, 27 martie, 16 mai, 19-23 august (operaţiunea Iaşi-Chişinău), 1 decembrie. Putem doar spera că la Bucureşti aceste declaraţii fără noimă şi conţinut ale lui Dodon vor trece fără reacţie. Ar însemna ca Bucureştiul să nu cadă în plasa găurită de rafie ieftină pe care Guvernul Filip o tot poartă pe la Bucureşti, cerşind tranşe de zeci de milioane din taxele românilor care nu vor ajunge niciodată să contribuie la construirea unei autostrăzi Bucureşti-Iaşi. Dodon e rupt de realităţile cotidiene ale moldovenilor şi ale românilor. Între timp, adevărata politică la Chişinău încă gravitează în jurul contului de Facebook al lui Vlad Plahotniuc“, mai spune Milewski.

Igor Dodon explică strategia prin care doreşte să mute graniţa dintre România şi Republica Moldova

Despre efectele pe termen scurt ale întâlnirii Dodon-Putin

Expertul asociat al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, Mihai Popşoi, consideră că vizita lui Dodon la Moscova este mai mult simbolică, deaorece atribuţiile sale constituţionale nu îi permit să negocieze nimic concret cu omologul său rus, fapt remarcat şi de Putin la conferinţa de presă: „Efectele de termen scurt ale vizitei vor avea impact doar asupra luptei politice interne. Dodon, prin declaraţiile sale provocatoare la adresa Acordului de Asociere, îi ridică mingea la fileu lui Plahotniuc, care se erijează în apărător şi garant al vectorului european. Este o strategie pe cât de simplă, pe atât de eficace, menită să împartă electoratul din Moldova pe criterii geopolitice pentru a putea canaliza votul spre PSRM şi PD“.   

De asemenea, analistul politic menţionează că Dodon s-ar putea întoarce cu câteva realizări de la Moscova, precum cea legată de migranţii moldoveni, pe motiv că nu necesită costuri semnificative. „Problema celor 50.000 de migranţi se va rezolva în viitorul apropiat oferindu-i lui Dodon o realizare tangibilă cu care sa poată merge în campania electorală. Reluarea exporturilor, deşi e tot o problemă artificială, este ceva mai complicată. Dupa cum a expus Putin, rezolvarea acestei probleme depinde în mare parte de disponibilitatea UE de a negocia cu Rusia, dar şi de poziţia altor ţări aflate într-o situaţie similară cu cea a Moldovei, Georgia şi Ucraina. Deci, ne putem aştepta că ridicarea embargoului va avea loc treptat şi selectiv“, este de părere Popşoi.

Referitor la conflictul transnistrean, Mihai Popşoi e de părere că acesta nu poate fi rezolvat în 2-3 ani: „Doar după alegerile parlamentare, dacă PSRM obţine o majoritate clară, dar nici atunci nu este garantată o soluţie sustenabilă“.

Cât priveşte cadoul oferit de Putin pentru Dodon, harta Moldovei secolului XVIII, „este unul pur simbolic, care doar aplaudă retorica lui Dodon despre Moldova Mare, iar mesajul este mai degrabă pentru alegătorii din Moldova şi nu pentru România sau NATO. După anexarea Crimeei, Moldova nu mai este atât de imporatantă din punct de vedere geostrategic pentru a antagoniza România şi cu atât mai mult NATO“, a conchis Expertul APE.

Se anunţă un nou „maidan“ la Chişinău?

Analistul politic „Expert Group“ Dionis Cenuşă este pesimist în ceea ce priveşte eventualele consecinţe pozitive pentru Chişinău în urma vizitei lui Dodon la Moscova. „Dodon face abstracţie de faptul că Rusia a aplicat sancţiuni nu întâmplător, ci pentru a penaliza Chişinăul pentru adoptarea unor decizii suverane adoptate, cum este cea de aprofundare a relaţiilor cu UE prin semnarea şi implementarea Acordului de Asociere. În loc să fie discutate obstacolele ridicate de Rusia, Dodon acuză autorităţile de la Chişinău, care au semnat Acordul, dar şi Uniunea Europeană. Prin neînvăţarea lecţiilor legate de Rusia, Dodon o invită pe aceasta să acţioneze în mod identic în continuare“, afirmă Cenuşă. 

Cenuşă spune că, dacă citim atent răspunsul lui Putin, vom înţelege că pentru moldoveni nu vor fi create condiţii speciale, ci va fi aplicată aceeaşi abordare ca şi pentru alte grupuri de migranţi. O schimbare am putea vedea, crede expertul, doar în ce priveşte „negocierea şi definitivarea unui acord pe securitatea socială între Rusia şi Moldova. Dar acest acord, la fel ca şi unul pe migraţie, nu va fi meritul particular al lui Dodon, ci o decizie politică calculată a Moscovei“.

Referitor la problema transnistreană, Cenuşă precizează că reglementarea conflictului conform planului de federalizare, propus de Dodon şi eşuat anterior de Rusia, nu poate fi realizată dacă socialiştii şi alte forte proruse nu controlează parlamentul şi guvernul. „Fără o legitimitate extinsă, Dodon şi Rusia nu vor merge la un asemenea scenariu, care va genera un «maidan» la Chişinău, dacă acesta nu va fi declanşat mai devreme ca urmare a deciziei lui Dodon şi a socialiştilor de a renunţa la Acordul de Asociere“, notează expertul.

Cadoul lui Putin pentru Dodon, harta Moldovei Mari, „este mai degrabă o reamintire a faptului că Moldova este sub influenţa Rusiei. Aceasta este o aluzie că Rusia nu vrea să renunţe deloc la Moldova, lucru pe care l-a subliniat atunci când s-a referit la Moldova drept partener important în regiune”, mai spune Dionis Cenuşă.