Adrian Ţuţuianu: „Este nevoie de ordonanţă. Teza că scapă hoţii este o manipulare grosolană. Nu scapă nimeni“

Adrian Ţuţuianu

Ordonanţa de modificare a Codului penal şi de procedură penală a fost explicată de senatorul Adrian Ţuţuianu, preşedintele PSD Dâmboviţa, sâmbătă, într-o conferinţă de presă. Ţuţuianu a contracarat toate sloganurile scandate de protestatari în aceste zile în toată ţara cu texte de lege, hotărâri ale CCR sau ale Comisiei de la Veneţia.

Ţuţuianu, profesor de Drept şi, totodată preşedintele Comisiei de control a activităţii SRI, spune că este nevoie de ordonanţa „mult discutată” pentru că există mai multe decizii ale CCR care nu au fost puse în aplicare. 

„Este nevoie de ordonanţă. Pentru că sunt mai multe decizii ale Curţii Constituţionale, unele din 2014 – cea care priveşte abuzul în serviciu este Decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016 , decizii care nu au fost puse în aplicare. Ca urmare, în 45 de zile, dacă Parlamentul nu a pus în aplicare decizia, textul legal respectiv nu produce niciun efect. Ceea ce s-a ascuns până acum opiniei publice este că din luna august, când s-a împlinit termenul de 45 de zile, fapta de abuz în serviciu a fost dezincriminată, ceea ce produce efecte pentru toţi cei care au dosare pe principiul aplicării legii penale mai favorabile”, a spus Ţuţuianu.

Cum este definit abuzul în Codul Penal

“Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin această cauzează o pagubă ori vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de 2-7 ani şi interzicerea dreptului la a ocupa o funcţie publică”.

„Ce-a spus Curtea Constituţională: că textul este constituţional în măsura în care prin sintagma - îndeplineşte în mod defectuos- se înţelege - îndeplineşte prin încălcarea legii. Şi vine tot Curtea şi spune ce înseamnă lege: nu orice reglementare, ci reglementarea cuprinsă în lege adoptată de Parlament şi reglementarea cuprinsă în ordonanţe de urgenţă şi ordonanţe simple date de Guvern în temeiul legii de abilitare adoptate de Parlament. Ca urmare, Guvernul a pus de acord textul legal cu ceea ce a spus Curtea Constituţională: Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, adaugă preşedintele PSD Dâmboviţa.

Alte precizări aduse de Ţuţuianu:

- „Abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu sunt infracţiuni de tip comunist, au fost introduse în legislaţia penală comunistă.

- Statele europene, în cvasitotalitatea lor, nu au în Codurile penale o asemenea infracţiune.

- Comisia de la Veneţia ne-a spus că statele care mai au în reglementarea internă o asemenea infracţiune trebuie să fie foarte atente cum utilizează lucrul ăsta, pentru a evita abuzul.

- SUA au 50 de state componente şi un district federal (Columbia). Din cele 51, doar 3 au infracţiunea de abuz în serviciu.

- Nu doar Comisia de la Veneţia, ci şi CEDO are mai multe decizii prin care a spus că abuzul în serviciu trebuie gestionat cu grijă, cu prudenţă. Şi a mai spus ceva, că o normă juridică trebuie să fie predictibilă, trebuie să fie foarte clară. Pe textul iniţial din Codul penal, o spune CCR, nu eu, se lăsa la aprecierea subiectivă a procurorului sau judecătorului dacă o faptă este sau nu infracţiune. Ce înseamnă defectuos? E o chestiune subiectivă, fiecare înţelege cum vrea”.

De ce s-a ajuns la plafonul de 200.000 lei

„Nu orice încălcare a unei norme generează atâtea probleme încât să o tratezi penal. De ce s-a ales 200.000? Putea să fie şi 250.000, putea să fie 100.000. Cei care au redactat actul normativ au spus aşa: dacă Codul Penal vorbeşte de consecinţe deosebit de grave ale unei infracţiuni dacă paguba e de la 2.000.000 lei în sus, au luat 10% din valoarea minimă prevăzută de lege şi au stabilit acest plafon. Teza că scapă hoţii este o manipulare grosolană! Nu scapă nimeni şi nu scapă pentru că există legea conteciosului administrativ (554/2004) care prevede expres că orice persoană vătămată într-un drept al său sau interes legitim are dreptul să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru anularea actului sau pentru obligarea autorităţii la emiterea unui act şi repararea pagubei produse. Apoi, cine a încălcat o normă legală de serviciu – există în Codul muncii răspunderea disciplinară. Cine a încălcat, în general, o normă care nu e infracţiune, poate fi sancţionat pe Ordonanţa 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. În general există răspunderea civilă”, precizează Ţuţuianu.