Curtea Supremă a motivat condamnarea  lui Dragnea: „Şi-a folosit abuziv autoritatea şi influenţa de lider PSD pentru a denatura rezultatul electoral”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea la Curtea Suprema FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Liviu Dragnea la Curtea Suprema FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Liderul PSD, Liviu Dragnea, şi-a folosit abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale, este motivarea Completului de 5 judecători. Magistraţii l-au condamnat pe politician la 2 ani cu suspendare.

Update Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri că, împreună cu avocata sa, se va interesa cine a semnat motivarea deciziei de condamnare a sa la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul ”Referendumul”, adăugând că el a depus contestaţie la această decizie, potrivit News.ro.

”Ce este foarte ciudat e că, după ce am depus contestaţia la Tribunal, a apărut brusc şi această motivare. Sigur că contestaţia noastră merge mai departe, judecătorii sunt chemaţi să vadă legalitatea deciziei. Nu vreau să mă pronunţ mai mult, pentru că doamna avocat trebuie să vadă motivarea Curţii, dar remarc că, dacă nu făceam acea contestaţie, nu apărea imediat această motivare. O să vedem şi noi cine a semnat această motivare, dacă cei care au semnat aveau dreptul legal să semneze asta, pentru că sunt multe prevederi foarte clare în legislaţia aferentă”, a declarat Liviu Dragnea.

La o remarcă a unui jurnalist că, odată motivarea deciziei dată, este oficial condamnat, Dragnea a răspuns: ”Să vedem, contestaţia merge mai departe”.

Motivarea

„ Completul de 5 Judecători constată că dreptul la vot este un element deosebit de important într-o societate democratică, în special în contextul României post-decembriste, caracterizată de o fragilitate a echilibrului puterilor în stat şi de o nevoie din ce în ce mai sporită a cetăţenilor de a decide, în mod informat şi liber, dacă şi în ce mod doresc să îşi exercite dreptul de vot, atât în cadrul proceselor electorale tipice, de selectare a reprezentanţilor în cadrul puterii legislative (aşa numita democraţie reprezentativă), cât şi în situaţiile mai rar întâlnite, dar la fel de importante, de consultare prin referendum a populaţiei, potrivit dispoziţiilor constituţionale, cu privire la anumite texte de lege de o importanţă deosebită sau la situaţii de importanţă naţională (democraţia directă)”, se arată în decizia de condmnare a lui Liviu Dragnea.

Condamnarea definitivă

În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, alături de alte 26 de persoane, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzat că şi-a folosit influenţa de preşedinte de partid în timpul referendumului de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu. Secretar general al PSD la data comiterii faptelor, Dragnea a fost judecat pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Motivarea Curţii Supreme are aproape 300 de pagini. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a depus, săptămâna aceasta  la Tribunalul Bucureşti o contestaţie la executare în dosarul "Referendumul" în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, primul termen fiind stabilit pentru 15 februarie.Politicianul era nemulţumit de faotul că instanţa întârzie motivarea condamnării la doi ani cu suspendare. Liviu Dragnea a contestat în instanţă condamnarea definitivă primită în dosarul „Referendumul”. Primul termen - 15 februarie

Ce spune Completul de 5 judecători

„Astfel, având în vedere că apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel naţional al campaniei electorale din partea PSD, dar şi secretar general al acestui partid şi preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, funcţii publice care impuneau un comportament ireproşabil, în spiritul respectului datorat normelor legale şi morale, împrejurarea că acesta a ales, în două situaţii distincte, să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natură a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot în cadrul unei societăţi democratice, ceea ce a pus sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces electoral”, mai arată magistraţii.

Judecătorii arată că acţiunile lui Liviu Dragnea au determinat o stare de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul de desfăşurare a procesului electoral şi la modul de acţiune al reprezentanţilor clasei politice cu ocazia organizării referendumului şi al scrutinelor, în general.

Completul de 5 Judecători a apreciat că revenirea, de către Dragnea, chiar a doua zi după transmiterea adresei nr.687/SG din 13 iulie 2012, asupra solicitărilor adresate membrilor de partid din teritoriu de a se organiza de tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum, „nu poate fi apreciată ca denotând un pericol social redus al faptei săvârşite”.

Din textul adresei nr.688/SG din 14 iulie 2012 nu rezultă că Dragnea înţelegea să remedieze o conduită sancţionată de lege ca nelegală, „ci acesta încearcă să evite o interpretare a acestei conduite pe care, personal, a considerat-o „forţată”, în raport cu legislaţia în vigoare”.

„Ca atare, gradul de pericol social al faptei de folosire a influenţei prin solicitarea adresată membrilor de partid din teritoriu de a organiza tombole cu premii, la care să aibă acces doar persoanele care dovedesc participarea la referendum, nu poate fi apreciat exclusiv prin prisma timpului extrem de scurt în care prima adresă a avut valabilitate şi a produs efecte juridice, ci prin prisma importanţei valorilor sociale afectate care, în cauză, au fost reprezentate de relaţiile sociale legate de organizarea scrutinelor electorale cu respectarea normelor de drept în vigoare într-o societate democratic”, arată Completul de 5 judecători.

Necesitatea de a respecta legile ţării

Fără a ignora circumstanţele personale favorabile lui Dragnea, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, prezentarea în faţa instanţelor, ori de câte ori a fost solicitat şi poziţia sa în societate (aspecte valorificate şi la stabilirea modalităţii de executare a pedepsei), Completul de 5 Judecători a constatat că aceste circumstanţe sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidenţelor, a activităţii sale infracţionale şi a existenţei elementelor relevante în angajarea răspunderii sale penale.

„În consecinţă, în raport de ansamblul considerentelor anterior expuse, instanţa de control judiciar apreciază că în vederea asigurării scopului prevăzut de dispoziţiile art.52 Cod penal anterior, în legătură cu necesitatea de a fi respectate legile ţării cu ocazia campaniilor electorale, Completul de 5 Judecători va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmând a aplica inculpatului Dragnea o pedeapsă într-un cuantum majorat, de 2 ani închisoare, considerat apt să asigure scopul educativ al pedepsei, dar şi exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasă de instanţă, să faciliteze reinserţia socială a apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae”, a arătat Completul de 5 judecători.

De ce a fost condamnat cu suspendare

Cu referire la critica privind modalitatea de executare a pedepsei formulată de Parchet, Completul de 5 Judecători consideră că prima instanţă a procedat în mod justificat atunci când a apreciat că suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, în raport de gravitatea faptei, dar şi de circumstanţele ce caracterizează apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, „condamnarea primită reprezentând o sancţiune suficientă pentru a atrage atenţia apelantului intimat inculpat şi pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, care să reprezinte expresia unei atitudine corecte, de respect faţă de însemnătatea pe care dreptul la vot o are într-o societate democratică şi a opţiunii corelative pe care orice cetăţean o are privind exercitarea sau nu a acestui drept”.
 

Acuzaţiile procurorilor DNA

Potrivit rechizitoriului, din dosarul "Referendumul” Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite