Scoateţi căsătoria din Constituţie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Constituţia nu ar trebui să definească familia, ci doar să garanteze şi să protejeze familia şi viaţa de familie, lăsând leguitorul să definească prin legislaţia organică.

În următoarele săptămâni, Parlamentul României urmează să voteze iniţiativa de revizuire a Constituţiei României propusă de către Coaliţia pentru Familie, care a obţinut sprijinul a aproape 3 milioane de români. Iniţiativa va fi aprobată fără mari probleme, în condiţiile în care Social Democraţii, Naţional-Liberalii, Mişcarea Populară, ALDE şi o parte a USR vor susţine la vot iniţiativa, care are nevoie de 2/3 din voturile ambelor camere sau de 3/4 din voturi, în cazul în care una dintre camere adoptă o formă diferită de cea aprobată de camera anterioară. Nici nu ar trebui să ne aşteptăm la altceva, având în vedere prejudecăţile sociale împotriva persoanelor LGBT, discriminarea structurală şi influenţa Bisericii Ortodoxe şi, mai nou, a cultelor neoprotestante asupra instituţiile statului şi a societăţii.

Revizuirea definiţiei constituţionale a „familiei” se anunţă a fi doar prima dintr-o lungă listă de primul apel privind strângerea de semnături pentru iniţiativa de revizuire a Constituţiei a venit la doar două zile după ce parlamentul Greciei a adoptat legea pentru recunoaşterea parteneriatelor civile pentru cuplurile de acelaşi sex, din partea mitropolitului Banatului.

Revenind, însă, la iniţiativa pentru revizuirea Constituţiei, trebuie scos în evidenţă faptul că iniţiativa nu schimbă definiţia căsătoriei, care este stabilită deja în Codul Civil, ci face două lucruri care pot fi considerate mult mai semnificative din punct de vedere al dreptului constituţional românesc. Pe de o parte, clarifică – inutil, ar spune opozanţii iniţiativei - semnificaţia sintagmei „soţi” din articolul 48, alin 1, preluând definiţia existentă din noul Cod Civil, iar pe de altă parte menţine formularea existentă prin care se recunoaşte familia ca fiind formată doar din soţi şi descendenţii acestora, deci ceea ce un sociolog ar denumi „familie nucleară”. Prin construirea unei concepţii atât de înguste a familiei, care nu include filiaţia şi rudenia ca moduri de apartenenţă la o familie, aşa cum remarca şi Alexandru Bajdechi într-o postare pe Facebook, definiţia nu numai că se abate de la doctrina juridică în materia dreptului familial, dar lipseşte de recunoaştere şi orice formă de viaţă de familie care nu se încadrează în această definiţie, în condiţiile în care art. 26 din Constituţie ocroteşte viaţa de familie, nu doar familia.

De ce ar trebui să vină statul şi să spună în Constituţie ce este o familie?

Reflectând asupra deja aprinsei dezbateri privind definiţia familiei din Constituţie, nu putem scăpa din atenţie o întrebare esenţială: de ce trebuie să definim familia în Constituţie? Familia, ca formă socială de bază, a fost mereu diversă şi va continua să fie mereu diversă, de ce să ne batem capul cu definirea ei? Aşa cum arătam într-un articol de pe blogul personal, conceptul de familie a evoluat de-a lungul istoriei şi evoluţia acesteia va evolua în continuare, indiferent de modul în care o defineşte o constituţie sau alta. Timp de sute de ani, românii înţelegeau prin familie ceea ce astăzi am denumi familie extinsă, ai cărei membri convieţuiau împreună, iar această definiţie este încă prezentă în multe părţi ale spaţiului rural românesc. Dacă mergeţi într-un sat departe de oraş şi întrebaţi cine face parte din familia cuiva, răspunsul va include, cel mai probabil, părinţi, bunici, copii, veri sau unchi. De altfel, familia nucleară, cea formată strict din soţi şi descendenţii acestora, este o creaţie recentă în spaţiul românesc, devenind viabilă economic pe scară largă abia în a doua parte a secolului XX, ca urmare a industrializării şi urbanizării.

Iar dinamica schimbărilor demografice, economice, sociale şi culturale schimbă constant ceea ce noi considerăm a fi familie. De ce ar trebui să vină statul şi să spună în constituţie ce este o familie? Constituţia nu ar trebui să definească familia, ci doar să ocrotească şi să sprijine familia şi viaţa de familie, lăsând legiuitorul să definească prin legislaţia organică în ce condiţii şi cine se poate căsători, cine este şi cine nu este parte a conceptului de familie în anumite contexte legale, precum succesiunile, asistenţa socială sau protecţia copilului.

Reglementarea excesivă a relaţiilor sociale, precum şi definiţiile rigide sunt contraproductive în toate societăţile, nu numai în cele democratice şi liberale. Statul are rolul său în asigurarea unui cadru legal adecvat, în care să se desfăşoare relaţiile sociale de toate tipurile, dar acesta trebuie să fie flexibil şi să menţină constant legătura între realitatea socială şi cea juridică. Nu avem nevoie de ficţiuni juridice inflexibile şi care nu fac decât să limiteze dezvoltarea societăţii.

Articolul 48, alin. 1 ar trebui să sune cam aşa:

(1) Statul român ocroteşte familia, sprijinind dezvoltarea şi consolidarea acesteia prin măsuri economice şi sociale, precum şi prin încheierea căsătoriei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite