13 motive pentru care comunicarea nu-i pentru tine

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ai auzit de Facultatea de Comunicare sau de Jurnalism de la prieteni, colegi, profesori, părinţi sau de la şef? Ai dat peste o serie de articole care îţi povestesc despre cât de interesantă, de bine plătită şi de frumoasă este o carieră în comunicare (PR, publicitate, presă, social media)? Eşti „as” în a da din gură non-stop şi te consideri o persoană extrem de „sociabilă”?

Eşti indecis asupra căii tale în viaţă şi vrei sa alegi cel mai mic rău dintre toate şi o facultate relativ uşoară ca să-ţi trăieşti studenţia? Ai terminat facultatea şi vrei să lucrezi în comunicare doar pentru că asta e singura chestie pe care ai studiat-o?

Îmi rău, tare, tare rău, dar am să te dezamăgesc. Şi ţi-o spun cu toată sinceritatea.

Acest articol este pentru tine, însă nu ştiu dacă te va face prea fericit. Pentru că, ghici ce, comunicarea (facultatea sau meseria) nu este pentru toţi. Dar asta nu e nicio tragedie, să ştii.

Nici medicina nu e pentru toţi. Nici dreptul nu e. Nici arhitectura, nici programarea, nici design-ul grafic. Cu atât mai puţin artele. Deci nu ar trebui să iei ceea ce vei citi în continuare ca pe un motiv de panică şi supărare (în cazul în care ai să te regăseşti). Dimpotrivă, ar trebui să te bucuri dacă descoperi că ai greşit, pentru că încă mai ai tot timpul din lume să te răzgândeşti şi să faci un lucru care îţi place cu adevărat şi pentru care eşti potrivit. Fiecare din noi ar trebui să aibă acest drept, în cele din urmă, nu-i aşa?

Aşadar, să începem cu veştile proaste. 13 la număr:

1. Comunicarea nu e pentru tine dacă ai fost împins de la spate de părinţi sau dacă ai început acest drum mai mult ca un compromis, renunţând la ceea ce iubeşti de fapt

Nimic nu se poate face bine cu forţa sau cu jumătate de suflet în altă parte. Nici cu motivaţia activată la 50% din capacitate. Exclus! Oricât de mult ai încerca să faci ceva fără pasiune nu vei reuşi decât să fii, cel mult, mediocru, şi nu cred că asta îţi doreşti o viaţă întreagă, nu-i aşa? Renunţă şi renunţă repede dacă ăsta e motivul pentru care vrei o carieră în comunicare!

2. Comunicarea nu este pentru tine dacă până te-ai hotărât să dai la facultate (jurnalism, comunicare şi relaţii publice, advertising) sau până ţi-ai început cariera de comunicator, cărţile nu ţi-au fost cel mai bun prieten

Nu ţi-a plăcut niciodată literatura? Ai considerat-o o pierdere de timp şi tot ce ai citit în generală sau liceu s-a rezumat la nişte reviste mai mult sau mai puţin de specialitate, la cărţile obligatorii fără de care nu puteai să treci clasa şi la afişele de la metrou? Ai fost întotdeauna atras mai mult de partea reală (matematică/ fizică) decât de limba şi literatura română, dar ţi-a fost prea lene să studiezi ce îţi plăcea. Renunţăăăă! Şi fugi repede cu gândul de la asta. Oamenii care scriu exemplar au un mic secret: au citit de au duduit. Şi asta pentru că le-a plăcut. Nu din obligaţie. N-ai să ai cum să ajungi din urmă un puşti / puştoaică care din clasa a V-a a rupt biblioteca în două şi nu sunt deloc subiectivă când îţi spun asta. Poţi să începi acum, dar, ca şi la balet sau la gimnastică, ai să realizezi că e un picuţ cam târziu. Nu imposibil, dar târziu.

3. Comunicarea nu este pentru tine dacă nu eşti prieten cu gramatica şi nu iubeşti în toată profunzimea ei limba română (LITERARĂ, cu diacritice, expresii şi tot neamul)

Scrii, în general, cu „tz”, „sh”, îţi place romgleza, mai uiţi că există diacritice, nu citeşti nimic din ceea ce scrii pe vreo reţea socială oarecare de două ori înainte să postezi, crezi că oricine greşeşte din plin şi că virgula e doar un detaliu? În plus, încă mai crezi că „locaţie” se referă la un loc anume şi „punctual” înseamnă punct cu punct. Te rog din suflet: învaţă rapid şi nu mai scrie până nu înveţi! Distrugi şi alte minţi încă necoapte. După, poate-poate, mai ai o şansă. Deşi, dacă suferi de aceste lucruri, eu zic că ne întoarcem, din nou, la punctul numărul 1: nu ai citit suficient. Deci, te rog din suflet, pentru binele tău şi al altora: renunţă la idee!

4. Comunicarea nu e pentru tine dacă vrei să te îmbogăţeşti din asta

Ai auzit că se câştigă bine de tot în comunicare şi crezi că o să dai lovitura? Aici vine vestea cea mai tristă pentru tine. Cineva te-a minţit, pe undeva. În România, în comunicare nu se câştigă bine. Cel puţin nu în primii 5 ani după ce ai ieşit de pe băncile facultăţii sau nu din poziţia de angajat. În afară, pe de altă parte, trebuie să mânuieşti o limbă străină la perfecţie şi, chiar şi acolo, sunt domenii mult mai bine plătite.

Ca să îţi faci o idee, în România, dacă porneşti din agenţie (ceea ce îţi şi recomand) probabil că vei începe cu 300-400 de euro, dacă eşti mega norocos. În presă, jalea e şi mai jale la început. Dar ceea ce trebuie să ştii este că şi pentru banii ăştia ai să cauţi ceva când nu ai experienţă. Nu-ţi recomand să aştepţi să termini facultatea ca să faci un internship sau să te angajezi. O să plângi cu lacrimi de crocodil după.

Dacă ajungi manager de comunicare, la un moment dat, după mulţi ani pierduţi într-o corporaţie, pentru că în agenţie după ce înveţi mult vei realiza că nu-ţi mai ajung banii, poţi ajunge aşa în 6-10 ani la peste 1000-1500 de euro. Dar, la fel, numai şi numai  în cazul în care eşti foarte bun şi mega norocos.

Când te gândeşti că salariile în IT middle-level încep uneori de la suma asta, te mai motivează la fel de mult?

5. Comunicarea nu este pentru tine dacă o consideri doar un „job”

Îţi faci treaba bine, o faci pentru bani sau pentru siguranţă şi după ce vii acasă nu mai vrei să auzi de comunicare? Nu ai tu un locuşor în care să scrii, un proiect personal, ceva pentru sufletul tău, pe lângă birou, legat de tema asta? Foarte bine! Ştii să diferenţiezi viaţa personală de birou şi pasiunea de muncă, asta ţi-ar spune cei mai mulţi. Eu sunt, însă, de altă părere: dacă comunicarea nu ţi-e şi mamă şi tată, mai trebuie să îţi explic de ce nu e pentru tine?

6. Comunicarea nu este pentru tine dacă nu munceşti până simţi că nu mai poţi

Pasiune, pasiune, bine că eşti norocos şi ai aşa ceva, dar crezi că asta ţine loc de toate? Eu sper că nu. Sper că ştii că fiecare pasiune se hrăneşte şi se întreţine. Sper că ştii că fără muncă, pasiunea e ca un cadou frumos împachetat de care nu te poţi folosi niciodată. Sper că ştii că modelele tale în viaţă muncesc ca să ajungă unde sunt. Sper că ştii că fără practică pasiunea este egală cu 0. Poţi fi tu foarte bun, pasionat şi talentat, îţi spun, o să rămâi doar mic şi frustrat dacă nu munceşti şi nu înveţi constant.

7. Comunicarea nu este pentru tine dacă te supranumeşti PR

Modă mare PR-ul ăsta, dom’le! Ştii de la ce vine? De la Public Relations şi e denumirea unei ramuri a comunicării, sau unui instrument de marketing (mai nou), sau a unui domeniu. Dar, pentru că e modă mare, a devenit şi denumirea unui job. Mulţi se supranumesc PR, şi sper să nu fii unul din ei, deşi am avut şi surprize cu “mari PR” din „agenţii consacrate”. Ştii cum e asta? E ca şi cum arhitectul s-ar numi “arhitectură”, medicul s-ar supranumi „medicină”  şi avocatul „drept”. Aaaa... eşti PR Specialist, PR Manager, PR Executive, Specialist în Relaţii Publice sau lucrezi în PR? Măcar ai pornit cu dreptul.

8. Comunicarea nu e pentru tine dacă nu poţi trăi, lucra, vibra şi crea sub presiune şi cu o viteză cel puţin egală cu cea a luminii

În comunicare totul se mişcă cu o viteză asemănătoare moriştii lui Tom, hamsterul tău din copilărie. Pe bune, nu glumesc! Trebuie să fii activ, trebuie să fii energic, trebuie să fii tare psihic, trebuie să fii pregătit pentru nervi şi tonuri ridicate, trebuie să fii pregătit pentru critică şi clienţi dificili, trebuie să fii umil şi modest până înveţi şi trebuie să fii pregătit pentru predări cu termenul IERI. Şi cu stilul asta alert, în care de multe ori vei lucra în 10 foldere în acelaşi timp trebuie totuşi să nu uiţi să fii tu, să nu te pierzi şi să nu-ţi pierzi calea.

Nu te va lăsa nimeni să te pregăteşti pentru asta mai mult decât 1-2 săptămâni, aşa că, dacă vrei să lucrezi în comunicare, trebuie să fii pregătit tu, ca om, pentru asta. Ăsta trebuie să-ţi fie stilul de viaţă sau să fii o persoană extrem de adaptabilă, ca să nu fie totul resimţit apăsător ulterior.

9. Comunicarea nu e pentru tine dacă îţi place să reproduci frecvent lucruri

Îţi plac mai mult ideile altora decât ideile tale, iar asta se întâmplă frecvent?  În loc să spui tu ceva, în cuvintele tale, preferi să te foloseşti de cuvintele altcuiva, din teama de a nu greşi? Îmi pare rău să te anunţ: comunicarea nu e pentru tine. În comunicare nu trebuie să existe teamă, nu trebuie să existe lipsă crasă de încredere şi nu trebuie să existe reproducere. În comunicare ai voie să spui acelaşi lucru, pentru că, desigur, nu vei inventa tu roata, dar nu uita un lucru esenţial: trebuie să ştii să o faci în mod diferit, în stilul tău. Comunicarea bună stă în detalii mici, iar aceste detalii sunt date, în cele din urmă, de talentul şi de experienţa celui care are de transmis ceva.

10. Comunicarea nu e pentru tine dacă nu eşti organizat

Eşti unul dintre cei care cred că domeniul comunicării seamănă mult cu haiducia, că e cool, că e super lejer şi că nu ai nevoie să fii organizat dacă lucrezi în creaţie, de exemplu? Că poate doar în PR, project management, media sau planning ai avea nevoie de o astfel de calitate?

Tu ai vorbit până acum cu un creativ din ăsta, de îl admiri atât de mult şi visezi să ajungi ca el?

Mă îndoiesc, căci, dacă ai fi făcut-o, ai fi auzit că şi în creaţie există deadline-uri. Uneori chiar mai scurte decât în alte părţi pentru că, ce să vezi, de cele mai multe ori trebuie să livrezi munca şi mai repede ca să îşi poată face treaba şi celelalte departamente (planning, producţie, client service etc.). În plus, trebuie să vii cu mai multe idei, şi mai multe... şi mai multe. Unele nu-i vor placea lui X, unele lui Y, iar altele, pur şi simplu, nu-s reuşite. Eii, tu crezi că aceşti supermeni ai creaţiei ar reuşi să facă toate lucrurile astea doar haiducind în creativitate, fără un program fulger, organizat bine de tot? Mai reflectează puţin dacă eşti convins de treaba asta.

11. Comunicarea nu e pentru tine doar pentru că eşti prezentabil/ă sau o prezenţă agreabilă

Lucrând în PR şi devenind, de-a lungul timpului, destul de apropiată de mulţi colegi din presă, am aflat multe poveşti pe tema asta, despre Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene care au impresia că PR-ul se face pe ochi frumoşi, prin telefoane insistente pline de milogeală sau că înseamnă să fii hostesă într-un club noaptea, să o faci pe secretara ziua şi, între timp, să te mai ocupi  şi de relaţia cu presa sau de social media. Aşa, printre picături, ca fapt divers. Unele dintre ele începeau cam aşa: “A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată,/ O PR-istă din Popeşti/ Tare frumos machiată; / Şi era una-n clubul ei,/ Şi mai mereu rânjea/ Crezând că dacă-i văd datura,/ Eu o voi publica.”

12. Comunicarea nu e pentru tine doar pentru că eşti hippie şi urmezi spiritul turmei

Ai auzit că e la modă să lucrezi în comunicare şi vrei să fii şi tu în rândul lumii? Zis şi făcut, pun pariu că te-ai horărât să faci o facultate de profil sau să-ţi găseşti un job în agenţie, nu-i aşa? Dar ai gândit vreun moment, înainte să iei această decizie, doar prin prisma propriilor experienţe şi dorinţe? Nu crezi că dacă toţi merg în acelaşi sens şi dacă e îmbulzeală într-un domeniu vine şi concurenţa la pachet? Nu eşti convins că doar câţiva dintre cei care aleg asta se află, cu adevărat, în locul potrivit şi vor reuşi, în timp ce alţii se vor chinui şi vor rămâne în acelaşi punct mediocru toată viaţa? Nu ai aflat oare că oaia neagră se remarcă de mai multe ori decât oaia bălaie, chiar dacă e privită cu ochi critici şi huiduită la început?

Din nou, repet, dacă o faci pentru că dă bine, dacă o faci pentru alţii, şi nu pentru tine, renunţă. Caută altceva! Vei avea numai de câştigat din asta.

13. Comunicarea nu e pentru tine doar pentru că nu ai una dintre calităţile de mai sus

Tot ceea ce am scris mai sus nu este literă de lege. Poate că dacă nu ai o calitate, sau ai comis una dintre greşeli, încă mai ai timp să o câştigi sau să o corectezi. Asta în cazul în care nu te-ai regăsit în mai multe situaţii, ai o voinţă de fier şi, cel mai important, eşti extrem de pasionat. Altă cale nu există.

În schimb, trebuie să ştii că acest domeniu este pentru tine dacă nu găseşti motiv mai frumos să te trezeşti dimineaţa decât să te apuci de treabă (şi aici nu te lăsa indus în eroare, poate că-ţi urăşti doar actualul job, colegii sau sarcinile pe care le ai, nu şi comunicarea).

Mai mult, comunicarea este pentru tine dacă nu trece o zi fără să vrei să citeşti un text bun, să afli ceva nou, să te laşi mereu inspirat. Comunicarea este pentru tine dacă scrisul sau vorbitul vin de la sine, natural, fără eforturi, dacă măcar un om ţi-a spus vreodată că îl inspiri prin cuvintele tale, dacă nu poţi dormi noaptea decât tot cu gândul la asta.

Comunicarea este pentru tine dacă o consideri un dar, nu o corvoadă.

Comunicarea e pentru tine dacă te entuziasmează, dacă îţi aduce mereu satisfacţii, dacă crezi că prin asta poţi da vieţii tale şi a celor din jur tot ce ai tu mai bun. Dacă toată treaba asta are un sens, în adevărata accepţiune a cuvântului.  Dacă respiri prin ea.

Comunicarea este pentru tine dacă nu îţi pui mai mereu întrebarea „Ce ar fi fost dacă...?” sau „Ce ar fi dacă...?”.

Comunicarea este pentru tine dacă o simţi ca pe o motivaţie zilnică, nu ca pe o destinaţie către ceva.

Comunicarea este pentru tine dacă o iubeşti. Din tot sufletul.

Nu te plafona într-un domeniu care nu te pasionează doar de dragul unui motiv stupid, când poţi excela în altceva. Comunicarea nu e pentru toţi. Nu te lăsa păcălit.

image

     
     www.madalinarascarache.ro

image

     Student an II, Masterat Social Media şi Marketing Online, SNSPA

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite