România lucrului prost făcut: scheletul metalic ruginit de 700.000 de euro. Cum a acoperit Guvernul Boc frauda în anul de vârf al crizei economice din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Procurorii DNA anchetează din 2011 modul în care primarul localităţii vasluiene Negreşti „a reuşit“ să predea doar o glumă de construcţie, ruginită, în locul unei platforme de colectare selectivă a deşeurilor finanţată din fonduri UE.

„Sistemul de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile în zona Negreşti, judeţul Vaslui“ este proiectul care ar fi trebuit să aducă un dram de civilizaţie şi câteva salarii bune locuitorilor uneia dintre cele mai sărace regiuni din România. În schimb, nu doar că n-a creat vreun loc de muncă în oraşul sufocat de şomaj şi sărăcie, însă a produs o gaură uriaşă la bugetul de stat anchetată succesiv, încă din 2009, de Poliţie, DIICOT şi DNA.

Cercetarea penală n-a fost terminată nici acum, iar procurorii DNA, Serviciul Teritorial Iaşi, care au preluat dosarul din 2011, invocă volumul uriaş de muncă: 600 de volume şi 38 de inculpaţi şi suspecţi, cercetaţi pentru constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, conflict de interese, înşelăciune, fals intelectual, uz de fals, fals in declaraţii, spălare de bani, folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, „dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta“.

 Acum, În locul platformei de gunoi moderne, pe câmpul de la marginea oraşului vasluian a rămas doar un schelet metalic şi câteva utilaje ruginite. Sunt păzite cu străşnicie de doi paznici şi trei câini.

În 2010, în anul de vârf al crizei economice în România, când românilor li se tăiau salariile şi li se recomanda ”să strângă cureaua” , Guvernul României a alocat din fondul de rezervă 2.600.0000 lei Primăriei Negreşti invocându-se plata unor datorii publice şi întârzieri salariale. În realitate, administraţia a folosit banii exclusiv pentru a plăti banii imputaţi de UE în cazul proiectului ce viza groapa de gunoi ecologice, în urma deficienţelor constatate.
Astăzi, vă prezentăm culisele acestui proiect eşuat pentru care România a plătit Uniunii Europene 700.000 de euro.

Licitaţia câştigată de cumătrul primarului

Proiectul privind amenajarea gropii ecologice a fost câştigat de Primăria Negreşti în vremea fostului primar Ioan Cozma (PDL). Pe 27 noiembrie 2006, a fost încheiat contractul de finanţare nerabursabilă între Ministerul Integrării Europene şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est (ARDNE), pe de o parte, şi Consiliul Local al oraşului Negreşti, pe de altă parte. Proiectul  avea o valoare de 944.952 euro (695.780 euro de la Uniunea Europeană, restul de 249.171 euro - contribuţia beneficiarului), perioada de implementare fiind de 24 de luni.

Licitaţia privind amenajarea obiectivului a fost câştigată de SC Instalrep Construct SA, firmă condusă Gheorghe Vasiliu, cumătrul primarului Cozma. Şirul ilegalităţilor comise de asocierea între primarul Cozma şi omul de afaceri Vasiliu este anchetat în prezent de către procurorii anticorupţie.

Surse judiciare au dezvăluit pentru „Adevărul“ că, printre altele, pentru amenajarea platformei de beton pe care urmau să fie instalate containerele de colectare a deşeurilor, cei de la Instalrep cumpărau sacul cu ciment de la societatea Radical Grup Vaslui cu 17 lei, iar ulterior îl facturau Primăriei Negreşti cu 70 de lei. Deşi UE a alocat Primăriei Negreşti banii prevăzuţi în proiect, la data scadentă  lucrările nu a fost finalizate nici pe jumătate. 

„Noi nu putem face nimic până nu se finalizează ancheta DNA. Încercăm să conservăm cât putem bunurile de acolo şi să le asigurăm paza“,  actualul primar al oraşului Negreşti, Vasile Voicu

Daţi pe mâna Poliţiei

Pe 24 septembrie 2009, data la care groapa ecologică de la Negreşti trebuia finalizată, primarul Cozma a solicitat o prelungire, care i s-a aprobat până la data de 28 februarie 2010. Cu două săptămâni înainte de data scadentă, o echipă de control din cadrul ADRNE a efectuat un raport de vizită la faţa locului pentru a stabili stadiul implementării proiectului.

image

La finalul vizitei de evaluare, reprezentanţii ARDNE aveau să consemneze în raport: „Stadiul fizic al lucrărilor de construcţie montaj este de aproximativ 28%“. Concluziile echipei de control au fost că proiectul s-a finalizat, însă investiţia n-a fost finalizată: 

„Beneficiarul (Primăria Negreşti - n.r.) n-a reuşit să recepţioneze maşinile specifice - un motostivuitor, un încărcător frontal, o autospecială 16 mc, o autospecială 12 mc, o autospecială tip platformă pentru containere. Beneficiarul nu a reuşit să recepţioneze nici echipamentele specifice - 91.200 saci menajeri şi cele cinci radiatoare electrice prevăzute în proiect. Beneficiarul nu a reuşit să finalizeze lucrările de construcţie, staţia de transfer nu este finalizată şi nu funcţionează. În Negreşti, Băceşti, Dumeşti, Todireşti şi Vultureşti nu s-au executat lucrările la punctele de precolectare, iar la Rebricea nu s-au definitivat aceste lucrărări. Nu au fost create locuri de muncă noi prin proiect, iar din cauza nefinalizării proiectului mai mulţi indicatori de finalizare nu pot fi atinşi“.

Pomană de la Guvernul Boc

Date fiind aceste nereguli, dar şi alte aspecte care indicau săvârşirea de infracţiuni, cei de la ARDNE au sesizat Poliţia. În plus, Ministerul Dezvoltării Regionale, condus la vremea respectivă de Elena Udrea, în calitate de autoritate contractantă, a luat decizia rezilierii contractului de împrumut, obligând Primăria Negreşti să restituie sumele încasate pentru realizarea proiectului, în total, aproximativ 700.000 de euro. 

Pentru a scăpa de somaţiile UE, primarul Cozma (foto dreapta) a solicitat sprijin Guvernului, profitând de faptul că făcea parte din partidul aflat la guvernare. În mod surprinzător, pe 23 decembrie 2010, Guvernul Boc e emis Hotărârea 1308 prin care a fost alocată „suma de 2.600 mii lei pentru judeţul Vaslui, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2010, şi alocarea acesteia bugetului local al oraşului Negreşti, judeţul Vaslui, pentru achitarea datoriilor înregistrate către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului“.

image

Cum a motivat Traian Igaş ajutorul

În nota de fundamentare a hotărârii semnată de ministrul Administraţiei şi Internelor de la acea vreme, Traian Igaş, se preciza: ”oraşul Negreşti, care are mai multe probleme sociale şi financiare, datorită faptului că veniturile bugetului local sunt neînsemnate. Ca urmare a acestui fapt nu au putut fi asigurate cotele de finanţare pentru unele proiecte de investiţii vitale pentru oraş. Astfel, investiţiile în curs au fost sistate, iar pentru unele obiective de investiţii “Reabilitarea reţelei de străzi urbane în oraşul Negreşti, judeţul Vaslui” precum şi “Reabilitarea şi modernizarea Centrului de tineret în oraşul Negreşti, judeţul Vaslui”, în prezent, trebuie asigurate sume pentru achitarea datoriilor înregistrate către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”

Banii au fost folosiţi exclusiv pentru a acoperi datoria imputată în urma proiectului eşuat privind groapa de gunoi ecologică. Aspect confirmat de anchetatorii care, câteva luni mai târziu, l-au pus sub acuzare pe primarul Cozma pentru deturnare de fonduri europene. Alături de Cozma este cercetat şi Răzvan Murgeanu, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării la acea vreme.

Murgeanu: "Ajunsesem să-l dau afară din birou"

"A fost de zeci de ori la mine, nu numai o dată. Ajunsesem să-l dau afară din birou. Când îl vedeam cu faţa aia  de milog, că se plângea că nu poate accesa fonduri europene din cauza datoriei pe care o avea la acel proiect... I-am spus-o de fiecare dată că la fondurile europene lucrurile sunt foarte clare, că nu se poate juca, că trebuie să dea dovadă de transparenţă.  Nu aveam ce face, câtă vreme el avea acea datorie la PHARE.  Sincer, nu ştiu dacă toţi banii din acea hotărâre de guvern au fost folosiţi pentru achitarea acelei datorii. Ministerul nu are nicio implicare la modul cum au fost împărţiţi acei bani. Sumele din fondul de rezervă sunt manageriate de cei de la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Nu ştiu ce a stat la baza acordării acelui ajutor financiar. Probabil, s-a dus şi la ei cu miloaga, cum a venit şi la noi. Cei de la PHARE au fost bucuroşi că şi-au recuperat creanţa. Că ăla (Ioan Cozma - n.r.) e retardat şi a făcut prostii cu banii primiţi de la Uniunea Europeană este treaba lui, să răspundă în faţa instanţei. Eu nu eludez legea pentru un nesănătos", declara Răzvan Murgeanu, în 2011 pe când ocupa funcţia de secretar secretar de stat în cadrul MDRT.

image

Întâmplător, Răzvan Murgeanu a candidat la alegerile din 2012, pentru un post de deputat tocmai în colegiul uninominal 3 Negreşti. A pierdut însă alegerile.Cercetările în acest caz au fost instrumentate de procurorii DIICOT până în anul 2011, când dosarul a fost preluat de DNA, Serviciul Teritorial Iaşi, unde se află în lucru.

Mai puteţi citi:


România lucrului prost făcut: spitalul de urgenţă în ruină din cauza coridoarelor prea înguste pentru a manevra o targă

România lucrului prost făcut. Parcul nimănui: investiţie de milioane de euro lăsată în paragină

România lucrului prost făcut: clădirea-mamut abandonată după ce s-au cheltuit milioane de euro

România lucrului prost făcut. Eurogara de 6 milioane inaugurată la Turnu-Severin cu proiecţia unui film porno

România lucrului prost făcut. Epopeea WC-urilor la preţ de vilă proiectate pentru o şcoală ruptă de civilizaţie

Vaslui



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite