FOTO Fisuri şi infiltraţii în faimoasa bojdeucă a lui Creangă. Cum „au reuşit“ autorităţile din Iaşi să rateze un proiect de 1 milion de euro pentru a repara casa
0Atracţie pentru zeci de mii de turişti anual, Bojdeuca lui Ion Creangă din cartierul ieşean Ţicău se degradează din cauza lipsei intervenţiilor la acoperişul din şindrilă. Au apărut fisuri în pereţi şi muşchi în acoperişul refăcut ultima dată în urmă cu 15 ani. Mai mult, Consiliul Judeţean Iaşi, care are în subordine clădirea de patrimoniu, a pierdut finanţarea europeană care viza reparaţii capitale, proiect estimat la un milion de euro.
Primul muzeu literar din România, înfiinţat în 1918, este în pericol. Au apărut infiltraţii masive în acoperişul Bojdeucii lui Creangă, construită în 1850. Spaţiul, care este vizitat anual de zeci de mii de turişti, are nevoie urgentă de finanţare pentru modernizare, dar cea mai urgentă intervenţie este la acoperişul din şindrilă. „Nu plouă în Bojdeucă efectiv, ci sunt probleme la acoperiş. Picură în pridvorul din spate pentru că şindrila a fost înlocuită în 2001-2002. E adevărat că Bojdeuca are nevoie de consolidare şi reparaţii capitale, dar poate fi vizitată, iar obiectele de patrimoniu nu sunt în pericol şi nici vizitatorii. Plouă prin acoperiş în partea exterioară, deoarece acoperişul din lemn trebuie înlocuit“, a declarat recent Adriana Bondor, director adjunct la Muzeul Literaturii Romane.
Infiltraţiile sunt vizibile atât în tavanul cerdacului de la intrare, cât şi în cel al pridvorului din spate. Anul trecut, după ce apa a ajuns în camerele principale ale bojdeucii, angajaţii muzeului au luat măsuri pentru a preveni deteriorarea obiectelor de patrimoniu şi au făcut câteva intervenţii în podul casei. „Anul trecut, noi, cei de la Muzeu, am făcut câteva intervenţii la pod astfel încât să nu ajungă apa pe obiectele de patrimoniu. Intervenţiile au fost din fonduri proprii. Pentru reparaţii capitale fondurile trebuie să vină de la Consiliul Judeţean Iaşi, noi suntem doar administratorii, ei sunt proprietarii“, a completat oficialul de la Muzeul Literaturii Române.
Proiect pe fonduri europene ratat
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi susţin că au dorit modernizarea totală a muzeului şi au comandat studii pentru a atragere o finanţare europeană pe axa prioritară 5 a Programului Operaţional Regional 2014-2020. „Firma din Bucureşti Aduro Impex SRL nu a prezentat documentaţia aşa cum prevedea contractul, iar noi nu am putut depune proiectul pe axa 5 a POR, cea care viza «conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural». Apelul s-a închis şi, deocamdată, nu ştim dacă va mai fi un alt apel lansat. Ne vom adresa instanţei împotriva acestei firme pentru a recupera prejudiciul“, a declarat Vlad Ciobanu, purtătorul de cuvânt al CJ. Valoarea finanţării europene pe care CJ dorea să o atragă era de aproximativ un milion de euro. Deşi se ştia că proiectul nu poate fi depus din cauza lipsei de documentaţii, CJ nu a prevăzut în acest an niciun leu din alte fonduri pentru reparaţii la Bojdeuca din Ţicău. „În bugetul de anul acesta nu a fost prins niciun leu pentru reparaţii, dar se pot aloca fonduri printr-o rectificare bugetară fie pentru reparaţii de urgenţă, cum sunt cele de la acoperiş, sau pentru un proiect de reparaţii capitale, dar la acestea din urmă costurile sunt destul de mari“, a adăugat reprezentantul CJ Iaşi.
Ultimele intervenţii majore la monumentul istoric au fost făcute în 1985, iar de atunci nu s-au mai realizat reparaţii capitale, ceea ce se poate observa în starea casei. În pereţi există fisuri, iar acoperişul din şindrilă are muşchi şi este deteriorat din cauza uzurii vremii. La acoperişul din lemn s-a intervenit în urmă cu 15 ani, când meşteri lemnari din Neamţ au lucrat 10 zile la recondiţionarea lui. Pe perioada intervenţiilor, Bojdeuca din Ţicău a rămas deschisă publicului doritor să cunoască amănunte din viaţa unuia dintre cei mai îndrăgiţi povestitori.
Istoricul căsuţei din Ţicău
În „bojdeuca de căsuţă“ din Ţicău, Creangă a scris celebrele Poveşti şi „Amintiri din copilărie“, dar şi manualele şcolare apreciate în epocă. Locuinţa a fost construită în „Valea Plângerii“ din mahalaua Ţicău încă de dinainte de 1850. Creangă a locuit în căsuţa de pe strada Simion Bărnuţiu din 1872, după ce fusese răspopit, şi până la moartea sa, în 1889. Mihai Eminescu, bunul său prieten, a locuit şi el aici în 1876.
15 aprilie 1918, Bojdeuca a devenit prima casă memorială din România. În curte se află un bust din granit al scriitorului, realizat de sculptorul Iftimie Bârleanu în 1968, precum şi o statuie a lui Creangă, realizată de studenţii de la Universitatea de Arte din Iaşi în 1990. Intervenţiile la bojdeucă ar fi cu atât mai necesare cu cât anul viitor se vor împlini 100 de ani de la transformarea clădirii în prima casă memorială.
În interiorul Bojdeucii pot fi văzute tocul şi călimara pe care le-a folosit Creangă când a scris poveştile şi amintirile din copilărie la îndemnul lui Eminescu, ceasul şi tabachera, soba cu horn şi multe alte obiecte din secolul al XIX-lea.
În aceeaşi curte mai există o clădire care adăposteşte Expoziţia documentară Viaţa şi opera lui Creangă, biblioteca şi fondul documentar constituit la 15 aprilie 1918, ca şi amfiteatrul în aer liber, proiect realizat de arhitectul ieşean Virgiliu Onofrei. Acestea au fost construite în perioada 1984-1989 şi inaugurate la 11 iunie 1989.
50.000 de turişti
Atâţia vizitatori au trecut pragul Bojdeucii din Ţicau, în 2016. Într-un comunicat transmis miercuri de oficialii Muzeului Literaturii Române aceştia au ţinut să precizeze faptul că „Muzeul «Ion Creangă» este într-o stare bună de funcţionare, fiind cel mai vizitat obiectiv al M.N.L.R. Iaşi şi găzduind numeroase proiecte culturale“.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
