Cât valorează matriţa din Sarmizegetusa Regia. Artefactul unic în lume rivalizează cu faimoasele brăţări dacice din aur

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Specialiştii au evaluat matriţa dacică descoperită în Sarmizegetusa Regia şi au stabilit „preţul” artefactului, cu ocazia procesului în care o tânără solicită despăgubiri pentru participarea la găsirea acestuia. Piesa se numără printre cele mai scumpe artefacte descoperite în cetăţile dacice.

Cel mai faimos artefact descoperit în ultimii ani pe teritoriul României, matriţa antică din Sarmizegetusa Regia, a fost supus evaluării unor specialişti. Expertiza a fost solicitată în dosarul în care Andreea Ciuciu, o tânără din Arad, a cerut despăgubiri pentru participarea la găsirea piesei, în iunie 2013.

„Piesa descoperită la Sarmizegetusa este o matriţă lucrată în bronz, cu decor realizat în negativ, ce folosea la turnarea diferitelor obiecte cu caracter militar, uz casnic, piese de mobilier. Aparţine perioadei arheologiei clasice şi se prezintă într-o stare de conservare foarte bună, într-un procent de 100 la sută. Piesa a fost descoperită întâmplător în situl arheologic de la Sarmizegetusa, la sud de poarta de sud a incintei fortificate, într-o poziţie secundară, posibil ajunsă aici de pe terasa superioară din cadrul unui atelier”,se arată în rezultatul evaluării artefactului, de către expertul Adriana Pescaru,  potrivit documentelor.

Valoarea piesei depăşeşte 120.000 de euro.

„Pentru stabilirea preţului estimativ al piesei s-a plecat de la costul cantităţii de material folosit – bronz lingou. Valoarea de execuţie a unui astfel de obiect la ora actuală, la care se adaugă valoarea istorico-documentară, frecvenţa, vechimea, materialul tehnic, valoarea artistică, starea de conservar. La valoarea totală se adaugă valoarea de bun de excepţie, adăugându-se şi valoarea de conservare – restaurare a bunului, astfel valoarea piesei reprezintă suma de 560.000 lei şi poate fi clasată la categoria Tezaur”, se arată în rezultatul evaluării artefactului.

Piesa unică în lume
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii, reprezentaţi în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite. Potrivit cercetătorilor, grifonul este o creatură fabuloasă, născută în imaginarul oriental încă din mileniul IV înainte de Hristos, el reprezentând un motiv frecvent în artele decorative antice. Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se găsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup este specific spaţiului nord-pontic.

image

„Tema luptei dintre grifoni şi alte animale are o lungă istorie iconografică, cu rădăcini mitologice profunde. Aceste creaturi fabuloase, asociate cu aurul pe care-l păzesc cu ferocitate, au fost imaginate ca nişte prădători. În arta nord-pontică, numită şi greco – scitică, abundă asemenea reprezentări în care vieţuitoare ierbivore sunt atacate şi sfăşiate de gifoni”, informau autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015). Alături de grifoni, bestiarul real reprezentat pe piesă este bogat şi divers.

Matriţa din Sarmizegetusa

Pe feţele şi laturile matriţei au mai fost înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită, spun specialiştii, care atestă că prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

matrita

Cât valorează celelalte artefacte din cetăţile dacice
Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. Lista pieselor antice valoroase care provin din zona cetăţilor dacice mai cuprinde brăţările din aur de la Sarmizegetusa Regia, scuturile de bronz descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie, monedele Koson şi Lysimach din aur, numeroase bijuterii din argint, piese de fierărie şi arme antice.

Brăţările din aur de la Sarmizegetusa Regia au fost estimate la 100.000 de euro piesa, conform evaluării din 2015, publicată în volumul „Reîntregirea Bogăţiei Milenare a României”, un ghid de informare privind bunurile culturale mobile recuperate de Poliţia Română în perioada 2000 - 2015.

Colierul de aur cu pandantive provenit din cetatea dacică de la Căpâlna a fost estimat la 30.000 de euro, conform evaluării din 2015, publicată în acelaşi volum.

Un tezaur dacic de argint compus din 18 piese de podoab, provenit din Munţii Orăştiei, a fost estimat la 11.000 de euro.

Un alt tezaur de 142 de Kosoni din aur, provenit din Munţii Orăştiei, a fost evaluat la 750 de euro pentru fiecare Koson.

Din Sarmizegetusa Regia, în perioada 1998 – 2004 au fost sustraşi şi stateri de au de tip Lysimachos. Conform evaluării din 2015, au fost estimaţi la 1200 de euro bucata.

Sica dacilor, care datează din secolele II – I î. Hr. şi provine din cetatea dacică de la Piatra Craivii a fost estimată la 2500 de euro.

Scuturile dacice de fier, furate în perioada 2001 – 2002 din situl Cetatea dacică Piatra Roşie, au fost recuperate în 2012, iar conform estimării au o valoare de 80.000 de euro fiecare

Un tezaur de unelte de fierărie, compus din 32 de piese ce reprezintă unelte obişnuite dacice, din fier de bună calitate, unele purtând pecetea meşterului care le-a făurit, a fost estimat la 20.000 de euro.

FOTO Matriţa din Sarmizegetusa

Vă recomandăm să citiţi şi:

10 tezaure de aur unice şi inestimabile din muzeele României. Cum au fost descoperite cele mai preţioase artefacte

România se poate mândri cu tezaure preţioase din aur descoperite pe teritoriul ţării. Printre cele mai preţioase artefacte din muzeele ţării se numără brăţările de aur de la Sarmizegetusa, coiful dacic de la Coţofeneşti şi artefactele din aur nativ de la Muzeul Aurului din Brad.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Misterul brăţărilor de aur masiv descoperite de-a lungul timpului în Sarmizegetusa Regia: ce sunt, de fapt, cele mai faimoase comori ale dacilor

Cel puţin 20 de spirale din aur masiv au fost descoperite pe teritoriul României, la Sarmizegetusa Regia. Specialiştii le-au considerat cele mai valoroase obiecte de tezaur provenite din zona Munţilor Orăştiei, însă cu toate au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor şi doar 13 dintre ele au fost recuperate până în prezent de statul român. Comorile au stârnit controverse legate de modul în care erau folosite şi de veridicitatea lor.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite