FOTO Imagini în premieră cu noile camioane produse la Uzina Roman, renăscută din propria cenuşă: trei modele ultramoderne pentru export

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Uzina Roman a fost simbolul Braşovului şi a avut în perioada de glorie peste 20.000 de angajaţi. Acum mai are 300 de muncitori, este în reorganizare, dar produsele fabricii sunt apreciate la export. Camioanele sunt ultramoderne şi competitive. Uzina a livrat în ultimii ani 600 de camioane către Pentagon, destinate armatei SUA.

Cele mai noi modele sunt prezentate pe site-ul companiei şi sunt în teste în Asia şi Orientul Mijlociu de unde vin principalii clienţi ai uzinei. Două autocamioane 38400 VF au ajuns în Asia de Sud-Est pentru testări. Autovehicului are motor diesel Man Euro 5, transmisie automată şi o masă totală de 28 de tone. Acest tip de autocamion este recomandat pentru transportul containerelor.

Modelul 32.430 DFAES a ajuns la testare în Orientul Mijlociu. Are motor diesel Man Euro 3 şi o putere de 430 CP. Are i masă totală de 32 de tone, este dotat cu echipament de remorcare şi este folosit la operaţiuni de tip Recovery.

Tot în Orientul Mijlociu a ajuns pentru testări şi un camion 22.330 DFAEG. Acesta are motor diesel Man Euro 3, o putere de 330 CP şi o masă totală de 22 de tone. Este echipat cu o platformă cu covergi şi este recomandat pentru transportul echipamentelor speciale ale soldaţilor.

Tot anul acesta mai multe camioane din modelul 21.290DFAEG au ajuns la Aerostar Bacău. Acest model are motor diesel Man Euro 5, 290 de CP şi o masă totală de 21 de tone. Este echipat cu o platformă specială şi este recomandat pentru transportul containerelor.

image

Contracte de milioane de euro

Uzina Roman mai are acum doar 300 de angajaţi şi este în reorganizare. A supravieţuit în ultimii ani din banii obţinuţi pe camioanele făcute pentru armata Statelor Unite şi livrate către Pentagon. Roman a obţinut aproape 200 de milioane de dolari pe 600 de camioane. Nu a mai reuşit însă să câştige o a doua licitaţie. Ultima dată a înregistrat profit în 2009, respectiv 120.000 de lei. În 2014 uzina a intrat în insolvenţă cu datorii de 90 de milioane de lei. Acum este în reorganizare şi mai are 300 de angajaţi. Mai multe active ale fostei uzine, cum ar fi terenuri valoroase, au fost scoase la vânzare pentru a mai recupera din datorii.

Anul acesta Uzina Roman dă însă semne puternice de revenire. A încheiat un contract de 12 milioane de euro şi urmează să livreze 100 de camioane în Taiwan. „Avem acest contract de 100 de autobasculante ce vor fi livrate în Taiwan. Suntem în discuţii şi cu companie din Pakistan, iar camioanele sunt deja în probe acolo. Mai avem în derulare un contract cu Ministerul Apărării după ce am câştigat licitaţia. Este vorba despre 23 de camioane militare în valoare de 2 milioane de lei“, ne-a declarat Carol Rugacs, director de producţie şi administratorul Roman SA.

image

Mărirea şi decăderea unui mare colos industrial

Viaţa uzinei „Roman“ a început în anul 1921, când s-a înfiinţat Societatea Romloc, unde se reparau locomotive şi vagoane. De-a lungul anilor, uzina a trecut prin numeroase transformări, de nume, dar şi din punctul de vedere al produselor. În anul 1938, Societatea Romloc a început să fabrice armament şi a devenit o afacere bănoasă. După naţionalizare, în 1953, uzina a fost botezată „Steagul Roşu", iar guvernul de atunci i-a dat o nouă destinaţie: producerea primelor autocamioane româneşti. Primul model, SR 101, a ieşit pe poarta uzinei un an mai târziu. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producţie record de 33.000 de maşini pe an.

Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu" devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.

Timp de cinci decenii, „Steagul Roşu“ a fost emblema oraşului. După Revoluţie, însă, a început perioada nefastă. Fabrica a fost rebotezată Roman SA. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. În 2006, fabrica a fost preluată de omul de afaceri Ioan Neculaie. Modul în care a devenit patron este şi acum motiv de scandal. 

În 2004, 80% dintre acţiuni au fost cedate Asociaţiei Pro Roman Braşov, un grup compus din 15 oameni de afaceri care au venit cu un plan pentru revigorarea uzinei. Preşedintele consiliului de administraţie a fost numit Ioan Neculaie, omul de afaceri implicat şi în clubul de fotbal FC Braşov.

Printr-o mişcare considerată neloială de către restul asociaţilor, Neculaie a preluat toate acţiunile asociaţiei în 2006. Ioan Olaru, preşedintele actual al consiliului de administraţie de la Pro Roman Braşov, l-a dat atunci în judecată pe Neculaie. După opt ani de procese, în 2014, justiţia a decretat definitiv şi irevocabil, revenirea la acţionariatul din 2004. Neculaie a rămas în continuare în acţionariat, dar a pierdut pachetul majoritar.

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite