Povestea românului care s-a întors din Spania, după 10 ani de muncă, ca să-şi termine studiile. Acum este student şi a inventat o proteză ieftină pentru şold

Cristian Lefter

Cristian Lefter (30 de ani) a lucrat aproape 10 ani în Spania la o companie din domeniul producţiei industriale. Tânărul a realizat că nu va reuşi să avanseze niciodată peste un anumit nivel, în condiţiile avea doar şcoala profesională. A decis să revină în România pentru a-şi completa studiile, iar de atunci nu s-a mai oprit din învăţat.

Cristian Lefter este un exemplu despre ce poţi face când ai voinţă şi te ţii de carte. Tânărul de 30 de ani din Galaţi a plecat să muncească în 2004 ca muncitor necalificat în Spania, având doar şcoala profesională, iar după 10 ani petrecuţi în străinătate, a absolvit liceul, iar în prezent este student în anul II la Facultatea de Inginerie din Galaţi, specializarea Tehonologia Construcţiilor de Maşini, având deschisă şi o mică afacere. 

Şi-a ales specializarea amintită pentru că activat în Spania pe acest domeniu. Primii cinci ani a muncit la negru, aşa cum se obişnuieşte de obicei, fiind angajat să presteze mai întâi diverse munci agricole, apoi ca sudor la un mic atelier de confecţii metalice. A fost  greu, dar Cristian a trecut peste dificultăţi şi s-a angajat ulterior la o fabrică care producea cutii de carton. ”Am început de jos şi nu îmi este ruşine să spun asta”, ne dezvăluie tânărul. 

La noul loc de muncă manevra utilaje industriale, suda , era responsabil cu producţia atât calitativ, cât şi cantitativ, şi coordona şi o echipă de muncitori. În ciuda calităţilor sale, Cristian s-a lovit permanent de un impediment major: lipsa studiilor. ”Mă loveam de asta mereu, ca de un zid”, ne explică tânărul. Nici măcar după ce a lucrat timp de doi ani la un manual cu instrucţiuni de folosire a unui utilaj de sute de mii de euro, care producea cutii de carton, spaniolii nu i-au făcut concesii. Nu i-a fost menţionat nici măcar numele pe manualul pe care îl scrisese, şefii din firma amintită spunându-i că nu pot face asta pentru că nu are studii de niciun fel.

Punctaje maxime la toate materiile

A fost momentul în care Cristian a luat decizia de a reveni în ţară pentru a-şi completa studiile, iar de atunci nu s-a mai oprit din învăţat. I-a venit extrem de greu atât la admiterea la facultate, dar mai ales în primul semestru, pentru că ceea ce pentru alţi studenţi era ceva firesc, cum ar fi spre exemplu cunoştinţele de Matematică, pentru tânărul din Galaţi era un munte de urcat. Nu a cerut ajutor, nu a făcut meditaţii şi nu a cerut cursuri de la colegi. 

A pus pur şi simplu burta pe carte, iar după ce în primul semestru a reuşit cu greu să ia note de trecere, la examenele următoare, inclusiv în anul II de facultate, a primit doar punctaje maxime, astfel că în prezent are şi bursă de studii. S-a înscris la absolut toate concursurile, sesiunile ştiinţifice şi de cercetare de la facultate, reuşind să câştige o bună parte dintre ele. Şi-a descoperit pasiunea pentru desenul tehnic, câştigând un concurs chiar în anul I de facultate, unde a concurat cu studenţii mult mai experimentaţi din anii superiori. 

Şi-a adjudecat inclusiv un concurs de creare a unor brazi din metal, intitulat ”Brad Engineering”, creaţia sa fiind achiziţionată şi expusă de un cunoscut hotel din Galaţi. Cea mai importantă invenţie a sa este însă o variantă mai ieftină, dar la fel de fiabilă pentru protezele medicale folosite pentru a înlocui oasele uzate din zona şoldului, în condiţiile în care acestea costă mii de euro şi puţini şi le pot permite.

Proteze medicale imprimate în 3D

A creat practic o altă proteză din polimeri care este suportată de corpul uman. ”În urma unei operaţii la nivelul şoldului, se înlocuiesc oasele articulaţiilor cu nişte piese din polimeri, din polietilenă de înaltă densitate. Aceste cupe, ca să le spun aşa, înlocuiesc practic capul femural şi ele se fabrică doar prin matriţare. Eu m-am gândit să reduc costurile la fabricarea articulaţiei, astfel încât orice pacient să îşi permită să facă operaţii de acest gen, prin realizarea acestor cupe prin imprimare 3D,  nemaifiind astfel nevoie de o matriţă standard”, ne explică studentul. 

Cristian a făcut mai multe modele şi le-a testat prin simulări pe calculator. A trecut apoi la imprimări ale cupelor amintite la o anumită densitate, cu un anumit material şi diverse grosimi, urmărind creşterea calităţii acestor proteze, dar şi a rezistenţei lor în timp, astfel încât pacienţii să nu fie nevoiţi să se opereze periodic pentru înlocuirea acestora. În urma numeroaselor teste, Cristian s-a apropiat foarte mult de realizarea unei proteze funcţionale, finisarea acesteia urmând să se realizeze în perioada următoare, etapă în care se va putea discuta şi cu producătorii interesaţi din domeniul medical.  

Ideea iniţială îi aparţine profesorului său coordonator, Cătălin Fetecău, dar dezvoltarea propriu zisă a protezei a fost realizată de Cristian. După absolvirea facultăţii, tânărul inventator intenţionează să se angajeze la o firmă importantă din zona designului industrial, de preferat din România, Cristian constatând că lucrurile s-au schimbat în bine în ultimii ani şi îşi poate realiza visele şi aici.