Manevrele ruseşti „Zapad 2017“: exerciţii sau repoziţionare?

Exerciţii militare Zapad 2013 Foto: EPA/Ria Novosti/Arhivă

Ţările baltice sunt din ce în ce mai îngrijorate cu privire la consecinţele pe care le-ar putea avea manevrele de anvergură pe care armata rusă le va efectua în luna septembrie. Este vorba despre exerciţiile militare comune Rusia-Belarus „Zapad 2017“, în cadrul cărora ar urma să fie mobilizaţi peste 100.000 de militari, acestea fiind cele mai ample manvere de acest tip începând din 2013.

Ministrul lituanian al Apărării, Raimundas Karoblis, a declarat pentru AFP că este foarte posibil ca, după aceste manevre, Rusia să-şi lase soldaţii permanent în Belarus, la sud de frontiera lituaniană. Ca urmare, el intenţionează să alerteze SUA cu privire la potenţialele intenţii ascunse ale Moscovei, care ar putea să-şi creeze prin plasarea de trupe în zonă o nouă poziţie de forţă la flancul estic al NATO.

Din Belarus, a atenţionat ministrul lituanian, doar cei 80 de kilometri ai coridorului Suwalki, pe frontiera polonezo-lituaniană, vor separa aceste trupe de exclava rusă Kaliningrad. Iar orice acţiune a Moscovei pentru a închide acest coridor ar putea duce la încercuirea republicilor baltice, în timp ce bateriile de rachete staţionate în Kaliningrad ar putea ameninţa căile maritime.

Avertismentul lansat de el vine la mai puţin de două luni după cel al ministrului Apărării din Estonia, Margus Tsahkna. „Pentru trupele ruse care merg în Belarus, acesta este un bilet doar dus“, a afirmat el într-un interviu acordat Reuters la sfârşitul lunii aprilie. „Aceasta nu este opinia mea personală, analizăm foarte atent cum se pregăteşte Rusia pentru Zapad“, a adăugat Tsahkna.

În acest context, Raimundas Karoblis şi-a exprimat dorinţa ca trupele americane, care îşi multiplică de luni de zile manevrele comune pe tot flancul estic al Europei, să se instaleze de manieră permanentă în Lituania, într-un fel de „prezenţă disuasivă exponenţială“.

Totodată, ministrul lituanian a afirmat că Donald Trump a avut dreptate să insiste ca aliaţii să-şi majoreze cheltuielile pentru apărare până vor atinge obiectivul de 2% din PIB şi de care mulţi sunt încă departe.

Lituania şi-a dublat cheltuielile în acest domeniu, pentru a le aduce la 1,8% din PIB, iar Raimundas Karoblis estimează că obiectivul de 2% va fi atins anul viitor. Însă el a subliniat că, în pofida faptului că alţi parteneri din cadrul NATO fac mai mult, aceasta nu va fi niciodată suficient pentru a compensa rolul crucial al SUA în Alianţă. 

În acest timp, Casa Albă a anunţat că preşedintele SUA, Donald Trump, va merge  la începutul lunii iulie în Polonia, la summitul Iniţiativei celor Trei Mări, „pentru a demonstra legăturile (SUA) puternice cu Europa Centrală“.

Vineri, în conferinţa de presă comună cu preşedintele României, Klaus Iohannis, Donald Trump a afirmat explicit pentru prima dată angajamentul SUA faţă de Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a declarat că vizita în Polonia „va reafirma angajamentul solid al Americii faţă de unul din cei mai apropiaţi aliaţi ai noştri din Europa şi va sublinia prioritatea administraţiei de a întări apărarea colectivă a NATO“.