De ce femeile din România au pensii mult mai mici decât bărbaţii

România înregistrează cel mai mare decalaj dintre pensia medie a femeilor şi a bărbaţilor din UE. Concret, ţara noastră înregistrează o diferenţă de cuantum al pensiilor de 55% în defavoarea femeilor, cu mult peste media europeană care este de 38%, potrivit ultimelor date de la Eurostat.

Principala explicaţie ţine de un context cultural şi economic în care femeile sunt obişnuite sau chiar încurajate de societate să lucreze în domenii mai prost plătite precum confecţiile, retailul sau curăţenia în comparaţie cu bărbaţii care au job-uri mai bine remunerate în industria  IT sau în securitate, susţin experţii în domeniu.

Concret, ultimele statistici arată că deşi România se numără printre ţările cu cele mai mici diferenţe din UE când vine vorba de salarizare pe criteriu de gen pentru aceeaşi muncă depusă, adică de 5,8%, comparativ cu media UE de 17 %, lucrurile stau invers când ne uităm la pensii. Diferenţa valorică între pensiile femeilor şi cele ale bărbaţilor români ajunge să fie de 10 ori mai mare faţă de raportul salariilor pe criteriu de gen pentru aceeaşi muncă.

Experţii spun că statisticile nu sunt surprinzătoare, cu toate că pensiile sunt calculate la fel pentru ambele genuri, totul plecând de la cauze atât economice cât şi culturale care se influenţează între ele. Mai exact, România este o ţară patriarhală în care femeile sunt obişnuite sau chiar încurajate de tradiţia culturală să lucreze în domenii care sunt mai prost plătite sau să fie casnice. Ori dacă acestea au lefuri mai mici, asta înseamnă că vor avea şi pensii mai mici, explică  economiştii. „Femeile sunt omniprezente în fabricile de confecţii, zona de retail (nu am văzut foarte mulţi bărbaţi la casele de marcat), zona de curăţenie, dar şi alte munci ce nu necesită o calificare. În acelaşi timp, prezenţa femeilor este mai scăzută în domeniile plătite mai bine precum cel al securităţii sau IT“, a afirmat Gabriel Biriş, economist.

Şi reprezentanţii sindicatelor sunt de părere că există un determinism economico-social care stă la baza acestei situaţii. „În primul rând trebuie să avem în vedere că în baza unei obişnuinţe sociale, femeile preiau în proporţie majoritară concediul de creştere a copilului, ceea ce înseamnă din start cel puţin doi ani sunt în afara pieţei muncii, deci vor avea şi o pensie mai mică decât a bărbaţillor. De asemenea, există anumite arii de muncă, unde sunt necesare anumite abilităţi tehnice sau fizice, care sunt plătite mai mult, dar despre care se crede că femeile ar performa mai puţin eficient. Asta e doar o percepţie pentru că nu există date concrete în acest sens“, a subliniat Florian Marin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere.

În plus, sociolologii atrag atenţia şi asupra unui comportament patriarhal în sensul perceperii ideii de muncă, mai ales în mediul rural. „Un bărbat de la ţară care munceşte pâmântul are ocupaţia reglementată de agricultor, în schimb femeia dacă munceşte pământul şi mai face treburile şi din gospodărie e considerată casnică, deci practic munca nu îi este recunoscută oficial“, a explicat şi sociologul Mihaela Biolan, sociolog.

Ce ar trebui să facă autorităţile

Andreea Paul, preşedinte al organizaţiei economice neguvernamentale INACO susţine că Guvernul şi Legislativul şi partidele politice în ansamblu, ar trebui să acorde o atenţie particulară acestui aspect sensibil. „Politicile publice active trebuie să se adreseze urgent şi obligatoriu tinerelor cu vârste de sub 35 de ani care în proporţie de o treime nici nu lucrează, nici nu învaţă, îngrijorător fiind cea mai ridicată rată de inactivitate din acest punct de vedere în rândul femeilor din UE“ , a explicat Andreea Paul.