Specialişti, despre frauda masivă din Sănătate: „Se fură şi cu card şi fără card. Nu medicii şi pacienţii fură, ci corupţia e chiar la vârf”

FOTO Adevărul

Frauda masivă din domeniul îngrijirilor la domiciliu nu i-a luat prin surprindere pe reprezentanţii pacienţilor şi pe specialiştii din sistem. În ciuda faptul că dosarul electronic dar mai ales cardul de sănătate ar fi trebuit să oprească furturile din sistem, acest lucru nu s-a întâmplat.

Dovadă că, la mai bine de trei ani de când a devenit obligatoriu, 80% din bugetul destinat îngrijirilor la domiciliu a fost fraudat, susţin procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie, care au arătat că, de fapt, caracatiţa merge până la vârful sistemulului, respectiv la preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), medicul Marian Burcea, revocat vineri din funcţie de premierul Mihai Tudose şi reţinut pentru 24 de ore pentru acuzaţii extrem de grave precum constituire de grup infracţional şi trafic de influenţă. 

Concret, 10 milioane de euro este nivelul fraudei descoperite de procurorii anticorupţie, care au descins joi la 50 de adrese şi care au ridicat 14 persoane cu funcţii de conducere atât din CNAS cât şi de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, instituţie care a schimbat chiar în anul 2016 regulile prin care un pacient putea beneficia de îngrijiri la domiciliu. Investigaţia procurorilor, făcută pe două paliere, este ca o gură de oxigen pentru pacienţi care, spun reprezentanţii lor, au fost refuzaţi în repetate rânduri, pe motiv că fondurile s-au epuizat. 

Problemele există de mulţi ani

De pierdut au avut nimeni alţii decât pacienţii, a căror stare de sănătate s-a înrăutăţit. Unii au ajuns chiar şi la deces. Dar probleme în domeniul îngrijirilor la domiciliu nu există de un an, doi, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), ci de ani buni, iar bolnavii cronic şi-au exprimat de nenumărate ori nemulţumirile legate de lipsa serviciilor or de refuzul dosarului de către autorităţile competente. 

„Nu ştiam că se petrec astfel de lucruri la un asemenea nivel. Sunt diverse patologii unde ba nu erau destul oameni care să ofere aceste îngrijiri la domiciliu, ba se refuzau dosare pe motiv că erau incomplete. Erau şi voci care spuneau că pentru îngrijirile la domiciliu se dau bani iar pacienţii nu beneficiau, în realitate, de acele servicii, dar dovezi nu au existat niciodată. Se pare că totul era un conglomerat la cel mai înalt nivel. Se fură la nivel central, nu la nivel de medic sau pacient, iar acest lucru s-a demonstrat din nou, odată cu acest dosar”, a explicat, pentru „Adevărul”, Radu Gănescu. 

„Furturile vor merge înainte”

Potrivit acestuia, cardul de sănătate şi dosarul electric, în ciuda faptului că au fost costisitoare, nu sunt eficiente la ora actuală. Altfel, arată reprezentantul pacienţilor, furturile ar fi fost împiedicate. „Se fură şi cu card şi fără card. La câţiva ani de la implementarea lui, noi încă nu avem date referitoare la câţi pacieţi există în sistem, pe patologii. Dimpotrivă, chiar şi cu card, lucrurile vor merge înainte. Poate a fost o investiţie bună acest document electronic, dar lăcomia este prea mare. De asemenea, este un vid legislativ, sunt tot felul de portiţe prin care casele pot deconta asemenea servicii fără să observe cine trebuie”, a mai arătat pacientul. 

În ceea ce priveşte tipul de boli pentru care se pot acorda astfel de îngrijiri, ele sunt variate, completează preşedintele COPAC. „De la pacienţi cu probleme ortopedice, la pacienţi cu fibroză sau cu Parkinson, ei pot beneficia de astfel de îngrijiri. Dar mai sunt şi acei pacienţi cae depind de cineva, care nu au aparţinători. În cazul lor, este o condamnare la moarte”, a spus Gănescu. 

„Au murit oameni din această cauză”

La rândul său, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor condamnă în termeni duri furturile din sistem, în dauna bolnavilor. „Au murit oameni din această cauză. Nu au avut acces la serviciile medicale la domiciliu, pentru că alţii depuneau sute de dosare şi dacă urmăriţi istoricul CASMB veţi vedea şi 400 şi 500 de dosare cu numere unul după altul sau foarte apropiate”, a explicat Barbu, adăugând că anumite firme erau favorizate, în dauna celorlalte peste 80 care activează în Capitală. 

„Am găsit asistente şefe care întocmeau dosarele pacienţilor. Luau foaia de observaţii, făceau acolo xerox, copie după actul de identitate, recomandarea în toate exemplarele cerute de CNAS. Pacienţii nu ştiau nimic, se trezeau că vine cineva la domiciliu. Practic, el nu alegea furnizorul, se trezea că vine cineva. Găsim astfel de cazuri la Spitalul Pantelimon, la Institutul Fundeni, am găsit la Elias, am găsit şi în Spitalul Municipal”, a declarat Vasile Barbu.

Cum procedau firmele

Conform procurorilor, dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.

Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.

În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar  fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.

Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.