Procesul lui Cristian David continuă, chiar dacă unul dintre judecători a ieşit din complet, invers decât în dosarele în care sunt judecaţi Dragnea şi Tăriceanu

Avocaţii lui Cristian David au cerut, la termenul de marţi al dosarului în care fostul ministru este judecat după ce ar fi primit mită jumătate de milion de euro, ca procesul să fie reluat, invocând înlocuirea unui magistrat, motiv care a dus la decizia de reluarea a proceselor în cazul lui Liviu Dragnea şi al lui Călin Popescu Tăriceanu. Solicitarea apărătorilor lui Cristian David a fost respinsă.

Un alt apărător al lui Cristian David a solicitat reunirea dosarului fostului ministru de Interne cu dosarul lui Dan Motreanu, fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi George Scutaru, fost consilier prezidenţial. La rândul său, reprezentantul DNA a cerut schimbarea încadrării juridice din acuzaţia de luare de mită în trafic de influenţa în cazul lui David, iar pentru Roger Valeriu Niţescu, denunţătorul fostului ministru, procurorul DNA a cerut schimbarea încadrării juridice din acuzaţia de trafic de influenţă în complicitate la trafic de influenţă, arată News.ro.

Apărătorii au solicitat apoi ca procesul să fie reluat de la zero, invocând cauzele Cutean vs România şi Beraru vs România, pe motiv că în 11 aprilie judecătoarea Cristina Rotaru, care a promovat la şefia Institutului Naţional al Magistraturii, a fost înlocuită cu judecătorul Ionuţ Marei.

DNA: Se încearcă tergiversarea cauzei

Avocaţii lui David au cerut reaudierea tuturor martorilor şi a inculpaţilor din dosar.  "Vătămare directă este că judecătorul Matei nu a participat la audierile din dosar, deci nu şi a putut formula o părere independentă", a susţinut unul dintre avocaţi. DNA s-a opus însă, arătând că se încearcă tergiversarea cauzei.

După o scurtă deliberare, judecătorii au stabilit că nu se impune reunirea celor două dosare şi, de asemenea, au respins cererea de reluare a procesului.

"Jurisprudenţa invocată nu corespune situaţiei concrete în care se află acest dosar, în condiţiile în care doi dintre membrii completului au asigurat componenţa acestuia încă de la începutul dosarului. Inculpaţii pot cere în apel readministratea probatoriului", a susţinut judecătoarea Ioana Bogdan de la instanţa supremă, mai arată News.ro. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 octombrie.

Procesele relulate de la zero

 Toate dosarele aflate pe masa completului de judecată din care Dascălu făcea parte pentru a fi readministrate cele mai importante probe, cum ar fi cum ar fi declaraţiile de inculpaţi, de martori şi de denunţători. Anunţul a fost făcut în două cazuri: dosarul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de mărturie mincinoasă şi cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intectual.

Este de aşteptat ca decizii similare să se ia şi în alte cazuri: al fostului vicepremier Gabriel Oprea- dosarul „Limuzina” şi al foştilor parlamentari Dan Şova- dosarul „CET Govora” şi Sebastian Ghiţă- acuzat că i-ar fi dat mită fostului primar al oraşului Ploieşti, Iulian Bădescu. intra în faza de Cameră Preliminară şi în dosarul „Mineriadei”, în care sunt judecaţi Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu.

Deciziile CEDO

Dosarele se vor relua în baza a două decizii CEDO, pronunţate în 2014, privind dreptul la un proces echitabil: Emilian Cutean contra România şi Sorin Beraru contra România. Acestea stipulează că deciziile dintr-un dosar ar trebui date de judecătorii care au fost prezenţi la procedura şi la procesul de administrare al probelor. 

Dascălu făcea parte din „Completul 2 Fond”, alături de judecătorii Cristina Geanina Arghir şi Ştefan Pistol. După pensionare, în locul judecătoarei a intrat magistratul Constantin Epure. Dascălu a împlinit vârsta de pensionare, 65 de ani, pe 31 octombrie 2015. De atunci, ea a făcut două cereri de menţinere în funcţie la Curtea Supremă. De fiecare dată CSM a fost de acord. În 2017 nu a mai făcut acest lucru şi i-a anunţat pe colegi în vară că vrea să se pensioneze.

Acuzaţiile în cazul lui David

Procurorii DNA i-au trimis în judecată, pe 16 iulie 2015, pe Gheorghe Doloiu, acuzat de spălare de bani, pe Cristian David, acuzat de luare de mită, pe Valeriu Niţescu, acuzat de trafic de influenţă şi spălarea banilor şi pe Cristinel Bîgiu, prefect al judeţului Buzău, la data comiterii faptei, acuzat de spălare de bani.

În rechizitoriu, procurorii au arătat că, în calitate de ministru al Internelor şi Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul lui Niţescu, Cristian David a pretins, iar, în luna februarie 2008, a primit 500.000 de euro de la un denunţător, beneficiar al unor drepturi litigioase.

Suma respectivă ar fi fost pretinsă şi primită de David pentru a-şi exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare, aflat în intravilanul municipiului Buzău, de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. Cristian David ar fi luat legătura cu Marian Bîgiu, prefect al judeţului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în acest sens.

În schimbul promisiunii de exercitare a influenţei, Valeriu Roger Niţescu, în calitate de şef de cabinet al ministrului de Interne şi Reformei Administrative ar fi pretins şi primit de la aceeaşi persoană 600.000 euro.

Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, Cristinel Bîgiu ar fi pretins de la denunţător 1.000.000 de euro şi ar fi primit, într-un final, 700.000 de euro. Bîgiu ar fi dispus totodată ca transferul banilor să se realizeze prin intermediul conturilor personale ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-ar fi şi întâmplat după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 15 hectare.

Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare - cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate.

Ls finalul lunii mai, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la doi ani de închisoare cu executare într-un alt dosar, în care a recunoscut că a primit 75.000 de euro mită de la fostul director al RA-APPS Georgian Surdu.