CJ Dâmboviţa a rămas fără bani de salarii. Rectificarea bugetară este singura soluţie de avarie până la sfârşitul anului

La prima rectificare bugetară, CJD a obţinut doar 1/3 din suma solicitată pentru funcţionarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Consiliul Judeţean Dâmboviţa, cel mai mare angajator din administraţia publică din judeţ ridică şi el steguleţul alb, după ce 33 de primării au anunţat că nu mai au bani de salarii. Conducerea instituţiei recunoaşte că în lipsa unei rectificări pozitive, în lunile noiembrie şi decembrie angajaţii nu îşi vor putea primi salariile.

Sectoarele cu cele mai mari probleme sunt centrele medico-sociale, personalul neclerical şi angajaţii de la Serviciul Public Judeţean de Apă şi Canalizare Dâmboviţa. 

„Avem un deficit de aproximativ 32 miliarde lei vechi şi nu pot lua bani de la investiţii, nu am cum să-i iau. Serviciul Public Judeţean de Apă şi Canalizare Dâmboviţa necesită circa 2,7 miliarde lei vechi lunar pentru plata salariilor şi este o cheltuială pe care CJD nu şi-o mai poate permite”, a declarat Alexandru Oprea, preşedinte CJD

La prima rectificare bugetară, CJD a obţinut doar 1/3 din suma solicitată pentru funcţionarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

„Pe de altă parte, şi o spun cu regret şi cu amărăciune, avem reprezentanţi ai administraţiei publice locale care aruncă în piaţă teme false de dezbatere, iar atunci când sunt rugaţi şi invitaţi să participe la întâlniri de lucru cu CJD, pentru a găsi soluţii necesare, cu o nonşalanţă care mie îmi dă de gândit, uită să se prezinte la aceste întâlniri. Pe de altă parte uită să-şi achite obligaţiile asumate, prin contracte de parteneriat, pe care le-au încheiat cu CJD, dar în acelaşi timp sunt foarte vocali discutând pe lângă cifre şi pe lângă obligaţiile asumate la nivel contractual. Am speranţa că vor mai fi rectificări bugetare şi că până la sfârşitul acestui an vom reuşi să asigurăm funcţionalitatea instituţiilor subordonate CJD sau a celor care sunt legate din punct de vedere al finanţării de CJD”, a declarat ieri preşedintele CJD, Alexandru Oprea.

33 de UAT-uri cu probleme 

Pe lângă CJD, în Dâmboviţa 33 de primării vor avea probleme serioase în lipsa unei rectificări bugetare. Cel puţin aşa reiese dintr-o adresă oficială a Direcţiei de Finanţe Dâmboviţa, către Prefectura Dâmboviţa. De exemplu, opt primării sunt în urmă cu salariile după vechea lege.

În Dâmboviţa, 33 de primării vor avea probleme serioase în lipsa unei rectificări bugetare. Cel puţin aşa reiese dintr-o adresă oficială a Direcţiei de Finanţe Dâmboviţa, către Prefectura Dâmboviţa. De exemplu, opt primării sunt în urmă cu salariile după vechea lege.

Potrivit cifrelor oficiale, la 31 august, după intrarea în vigoare a Legii-cadru 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, 13 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Dâmboviţa nu au asigurate credite bugetare pentru plata integrală a drepturilor salariale la nivelul stabilit în luna iunie 2017 (anterior legii 153). Acestea sunt: Cojasca, Conţeşti, Iedera, Lucieni, Malu cu Flori, Morteni, Ocniţa, Râu Alb, Runcu, Vişineşti, Vlădeni, Vulcana Pandele, Vulcana Băi.

De asemenea, 20 de UAT-uri pot asigura o creştere a drepturilor salariale avute în luna iunie de până în 5%, acestea fiind: Târgovişte, Băleni, Bărbuleţu, Cândeşti, Dobra, Dragodana, Glodeni, Hulubeşti, Lundeşti, Măneşti, Perşinari, Pietrari, Raciu, Răscăieţi, Sălcioara, Şotânga, Tărtăşeşti, Văleni Dâmboviţa, Vârfuri şi Voineşti.

Restul de 57 de UAT-uri pot asigura, potrivit Prefecturii Dâmboviţa, o creştere de peste 5% care se consideră a fi o creştere rezonabilă în contextul aplicării legii 153.

Legea salarizării unitare (legea numărul 153/2017) stabileşte 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu fiind de 1.625 de lei, iar cel mai mare - de 22.000 de lei. De asemenea, legea prevede şase creşteri etapizate ale salariilor de bază, începând cu 1 iulie şi continând cu măriri în fiecare dată de 1 decembrie, din 2017 şi până în 2021. Legea a intrat în vigoare pe 1 iulie 2017, dar nu toate primăriile din ţară şi-au aliniat salariile la noile prevederi. Legea le dă dreptul primăriilor să stabilească salariile angajaţilor săi, precum şi indemnizaţiile consilierilor locali. Salariile maxime ale funcţionarilor nu pot fi mai mari decât nivelul indemnizaţiei viceprimarului.

Primele creşteri importante vor fi înregistrate la începutul anului viitor, când salariile vor creşte cu 25%. În cazul acestor bugetari, salariile maxime urcă puţin peste 8.000 de lei, dacă vorbim de funcţii de conducere, în timp ce funcţiile de execuţie ajung la 5.000 de lei (ca valori brute).

Până la 31 decembrie, salariile se menţin la acelaşi nivel ca în iunie 2017, iar cei care beneficiau deja de drepturi de hrană şi tichete de masă le vor primi în continuare. Abia din ianuarie 2018, salariile din administraţia publică ar primi o mărire de 25% faţă de nivelul din decembrie anul acesta. Totuşi, legea prevede o excepţie pentru funcţionarii din aparatul propriu al consiliilor judeţene, locale, primăriilor şi din serviciile publice din subordinea lor:

Funcţionarii publici din unităţile teritoriale vor avea parte de măriri graduale, în fiecare an, până când vor atinge ţintele propuse în Legea nr. 153/2017.