„Bomba“ de metan de la Pata Rât ia foc cu complicitatea autorităţilor: Poliţia s-a sesizat după 27 de incendii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pompierii clujeni au intervenit în acest an de 28 de ori pentru a stinge incendii la depozitul temporar de deşeuri de la Pata Rât. Cu toate că efectele directe şi indirecte sunt grave, fum cancerigen, lichidul toxic care se scurge în pânza freatică sau punerea în pericol a centurii ocolitoare, Poliţia a demarat o anchetă abia după al 27-lea incendiu. Sănătatea clujenilor are de suferit, dar autorităţile fac economii importante.

Incendiul de la începutul lui octombrie de la rampa temporară de deşeuri de la Pata Rât (administrată de Primăria Cluj-Napoca), care a fost stins după aproape 24 de ore, a produs mare deranj autorităţilor clujene.  
 

Consiliul Judeţean Cluj a cerut, zilele trecute, instaurarea stării de alertă din cauza problemelor de la Pata Rât, unde alunecarea de teren pune în pericol centura de ocolire a oraşului şi acumularea de levigat (lichid toxic care se scurge din groapa de gunoi) pune în pericol pânza freatică a oraşului Cluj-Napoca. 
 

În adresa către Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sunt amintite printre cauzele care au dus la acest pericol şi incendiul de la începutul lunii octombrie. Arderea gunoiului a dus la creşterea concentraţiilor de amoniac, dioxid de sulf şi azot din aer. Apoi, cantitatea mare de apă folosită pentru stingerea focului a dus la acumularea de levigat şi riscă să provoace o alunecare de teren, care poate afecta centura ocolitoare. Incendiul din octombrie a fost elementul hotărâtor care a determinat Consiliul Judeţean Cluj să ceară starea de alertă, care permite luarea unor măsuri de urgenţă fără respectarea procedurilor normale precum organizarea de licitaţii sau exproprierea terenului de care este nevoie. 

image

Incendiu la Pata Rât. FOTO: ISU Cluj

28 de incendii, o singură anchetă 

 Având în vedere gravitatea situaţiei până şi Poliţia Cluj s-a pus pe treabă după incendiul din 4 octombrie: a demarat o anchetă. Ciudat este că avem de a face cu singura anchetă pe care poliţiştii au început-o anul acesta privind situaţia de la Pata Rât deşi la depozitul temporar administrat de Primărie au avut loc de la 1 ianuarie şi până la această dată 28 de intervenţii, conform unui răspuns al ISU Cluj la solicitarea „Adevărul”. Astfel, 4 intervenţii au avut loc în aprilie, 15 intervenţii în iulie, 7 în august şi 2 în octombrie. De ce doar o anchetă la 28 de incendii/intervenţii? Un răspuns posibil este că incendiul din octombrie a fost cel mai grav. Realitatea este alta, având în vedere că în 28 aprilie a fost un incendiu la fel de distrugător, care a fost stins în 22 de ore şi în urma căruia au ars 15 tone de deşeuri. Incendiul din octombrie a fost stins în 24 de ore.

ISU Cluj: „Majoritatea incendiilor au fost cauzate de o acţiune intenţionată” 

Întrebaţi despre cauza incendiilor, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, şi prefectul Ioan Aurel Cherecheş ridică din umeri: „vorbiţi la Pompieri, ei trebuie să ştie”. Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriş, explică pentru „Adevărul” că pompierii care merg la intervenţii trebuie să emită o părere privind cauza incendiului, însă aceasta se face pe baza unei simple observaţii făcute în funcţie de elementele care au fost găsite la faţa locului. „Pentru a determina adevărata cauză a incendiului trebuie să se realizeze o expertiză de către specialişti, iar asta se face la Poliţie, nu la ISU”, explică Biriş. 
 

Cauzele probabile de producere a acestor incendii, conform pompierilor, ar fi „acţiuni intenţionate, jocul copiilor cu focul, fenomenul de autoaprindere, radiaţia solară acumulată şi neglijenţa privind fumatul”. Cu toate acestea, „majoritatea incendiilor au fost cauzate de o acţiune intenţionată”, a susţinut Andrei Biriş. De asemenea, la aproape jumătate din intervenţii avem de a face cu situaţii în care focul a ars mocnit şi s-a reaprins incendiul după o zi sau după câteva zile, a mai spus reprezentantul ISU. El a mai susţinut că au fost şi situaţii izolate în care din cauza caniculei putem vorbi despre o aprindere spontană. 

Poliţia doarme

Cauzele exacte ale incendiilor trebuie determinate de Poliţie, a subliniat Biriş. La întrebările „Adevărul” privind incendiile de la Pata Rât, Poliţia Cluj a răspuns sec: „s-au înregistrat două fapte penale, una în cursul anului 2016 şi cealaltă în 2017, ca urmare a sesizărilor angajaţilor de la rampa temporară de stocare a deşeurilor menajere, situată pe str. Platanilor, f.n. din Cluj-Napoca, cercetările fiind în derulare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a autorilor faptei, sub supravegherea parchetului competent.” Altfel spus, deşi au fost 27 de intervenţii ale pompierilor, dintre care una la un incendiu la fel de periculos precum cel din octombrie, s-a demarat o anchetă abia acum. 

image

Incendiu la Pata Rât. FOTO: ISU Cluj

 

Au ars 20 de tone de deşeuri 

Conform ISU, cumulat pentru toate incendiile din anul 2017 au ars cca 20 de tone de deşeuri. „Au existat multiple focare întinse pe suprafeţe însumate de cca 6.373 mp şi cca 65 metri cubi de deşeuri; O estimare grosieră a cantităţii de apă folosite până în acest moment pentru stingerea focarelor la intervenţia din 4 octombrie a.c. depăşeşte 500 de tone de apă”, se mai arată în răspuns. 

Pe întregul an 2017, operaţiunile de stingere a focarelor din rampa de deşeuri au cumulat peste 53 autospeciale de stingere şi utilaje, încadrate cu 232 de pompieri militari, ce au fost sprijinite şi de alte forţe şi utilaje ale instituţiilor implicate, mai arată ISU. 

Pe cine ajută incendiul?

Activistul Szakats Istvan crede că cel puţin la ultimul incendiu s-a dat foc intenţionat la rampă: „Eu am ajuns la rampă la o jumate oră după ce a luat foc. Ardea pe o lăţime de 60 de metri, pe o înălţime de vreo 20 de metri. Practic, tot frontul dinspre est. Mi se pare imposibil ca într-o jumate oră focul să fi putut cuprinde toată baza per toată înălţimea, atât de uniform. Cred că s-a dat foc la rampă.” Întrebat cui foloseşte un astfel de incendiu. Szakats spune: 

„De exemplu administratorului rampei (Primăria Cluj-Napoca, prin RADP-nr). Când se aprinde rampa, nu trebuie să ardă mult material. Ajunge că dealul de gunoi colapsează, se densifică, şi se câştigă loc pentru a mai pune deasupra. Ori rampa şi acum s-a aprins când se apropia de capacitatea maximă aprobată. Că dacă se depăşeşte, adio, e bun depăşit, se încuie poarta, şi trebuie să duci gunoiul la Baia Mare, Oradea, Braşov, Odorheiu Secuiesc. Motorina costă enorm. Mai bine plăteşti din când în când o amendă, asta dacă nu te poţi cumva - care e şi mai bine - să te înţelegi cu controlorul”.  

Consiliul Judeţean iese bine dacă dă foc lunar şi plăteşte amenda

Garda de mediu a dat Consiliului Judeţean o amendă de 60.000 de lei după acest incendiu. Szakats face calculul: „Un drum de camion de 16 tone la 100 km dus-întors înseamnă modest calculat 30 litri de motorină, adică 150 lei. 60.000 lei înseamnă 400 drumuri. Asta nu acoperă nici transportul gunoiului Clujului pe 2 săptămâni. Dacă Consiliul Judeţean dă foc la rampă lunar şi plăteşte 60.000 amendă, tot mai bine iese decât dacă închide rampa şi plăteşte numai transportul gunoiului în altă parte. Şi până acum amenzile erau şi mult mai rare şi mult mai mici. Despre ce vorbim? Adă chibritul”. 

Plata unui eventual transport al gunoiului în alte localităţi va fi suportată de Primăria Cluj-Napoca şi în final de către clujeni.  
 

Pe parcursul anului 2017, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Cluj, a efectuat cinci controale la Pata Rât, în urma cărora au fost aplicate două amenzi, în valoare totală de 35.000 lei. Din această cauză Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a cerut şi a obţinut demisia directorului Comisariatului Judeţean Cluj.

Expert: „Este o bombă de metan tot Pata Râtul”

„Adevărul” a stat de vorbă cu specialista Reka Soos, consultant la Green Partners SRL despre cauzele incendiilor de la Pata Rât: „Deşeurile depozitate în gropi neconforme, la un loc cu resturile organice, se degradează în timp şi formează pungi de biogaz care reprezintă 60-70% gaz metan, care la contact cu aerul arde „natural”. La Pata nu s-a luat nicio măsura de management pentru a preveni acest lucru. De exemplu, nu s-a ţinut cont că trebuie regulat pus un strat de deşeuri inerte, nu s-a instalat sistem de extragere a biogazului. În plus, pantele necompactate ale depozitului sunt foarte abrupte pentru ca nu este loc pentru deşeuri, această „arhitectură” a gropii permite existenţa mai multor zone unde gunoiul intră în contact cu oxigenul. Biodegradarea se produce în timp şi în anumite condiţii de umezeală şi  temperatură, dar odată ce se aprinde e foarte greu de controlat, pentru că este practic o bomba de metan tot Pata Râtul”. 
 

Consultantul susţine că o altă cauză a incendiilor poate fi faptul că oamenii de acolo ard gunoi de sârmă ca să scoată materialele reciclabile, mai ales cuprul. ”Nu este nevoie sa fie neapărat „o mână criminală”. Toate rampele necontrolate ale lumii ard şi se surpă din cauza biodegradării”, explică Soos. 

image

Incendiu la Pata Rât. FOTO: ISU Cluj

 

Soluţii pe termen scurt

Normele pentru o rampa „ecologica” sunt clar stabilite prin lege şi presupun straturi de izolare la bază, colectarea şi tratarea levigatului, sisteme de extragere a biogazului, rigole de ploaie, un management adecvat şi compactare zilnică, acoperirea zilnică cu un strat de deşeuri inerte sau sol, respectarea capacităţii rampei şi a pantelor care trebuie să fie de cel mult ½ - explică specialista. Toate aceste lucruri nu sunt respectate de către administratorul rampei unde au avut loc incendiile – rampa temporară a Primăriei Cluj-Napoca, administrată de Regia Autonoma a Domeniului Public Cluj-Napoca (RADP), susţine expertul. Aceeaşi RADP trebuia să asigure şi paza depozitului de deşeuri, pentru a se evita alte incendii. Până la publicarea acestui articol RADP nu a răspuns la întrebările trimise de „Adevărul”. 
 

Specialistul consultat de „Adevărul”, Reka Soos, este de părere că „acolo nu se mai poate face nimic, în mod normal ar trebui închis urgent şi extras biogazul, dar si asta ar fi greu de instalat pentru că pentru biogaz iţi trebuie probabil să  refaci forma şi atunci treci pe terenurile altora”.  

Cine are de pierdut 

Cei mai afectaţi de incendiile de la Pata Rât sunt cele trei comunităţi de romi, circa 2.000 de persoane, care trăiesc în apropierea rampei de gunoi. „Este foarte periculos fumul de la incendii pentru că la ramă se depozitează tot felul de materiale toxice, practic la noi ajunge totul la rampă. Există risc de boli respiratorii, cancer, intoxicaţie”, spune Reka Soos. Garda de Mediu a stabilit că arderea gunoiului a dus la creşterea concentraţiilor de amoniac, dioxid de sulf şi azot din aer peste limitele normale. 
 

Activistul Szakats Istvan a găsit într-un studiu de sănătate comandat de Consiliul Judeţean Cluj în 2009 care arată că în Sânnicoară şi Apahida, localităţi aflate în imediata apropiere a ramei de gunoi şi în aval de scurgerea de levigat, cancerul, bolile bronhopneumopatice şi cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător.  Vechea rampă de gunoi de la Pata Rât urma să fie înlocuită de un Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), care trebuie finalizat, pe bani europeni, în 2013. „Din 2009 au trecut opt ani în care CMID nu s-a făcut niciodată, în schimb materialul toxic în deal s-a tot acumulat şi scurs la vale. Poluarea în aer, apă, şi sol a crescut. Şi deja în 2009 arăta rău”, concluzionează Szakats. În schimb, autorităţile clujene, în speţă Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, nu se grăbesc. Cererea Consiliului Judeţean de declarare a stării de alertă a fost respinsă la finalul săptămânii. 

PS: La câteva ore după publicarea acestui articol un nou incediu a izbucnit la rampa temporară de deşeuri de la Pata Rât.

Citeşte şi

Autorităţile clujene cer declararea stării de alertă la Pata Rât: printre cauzele alunecărilor de teren ar fi şi apa folosită de pompieri pentru stingerea incendiilor 

FOTO VIDEO Incendiu la groapa de gunoi a Clujului. Sunt porţiuni unde focul arde mocnit şi după 12 ore. Pompierii intervin cu 4 autospeciale  

FOTO VIDEO Incendiu la groapa de gunoi a Clujului. Focul a fost stins după 23 de ore

Mesajul transmis lui Boc după incendiul de la Pata Rât, într-o petiţie: „Dacă se poate la Târgu Lăpuş, suntem siguri că se poate şi la Cluj!“

România lucrului prost făcut: groapa de gunoi din Cluj care costă mai mult decât un spital ultramodern

Amenzi de 60.000 de lei după 20 de controale ale Gărzii de Mediu la Pata Rât

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite