Testele Babeş-Papanicolau şi HPV, pe înţelesul tuturor. Cum „să citeşti” corect rezultatele
0
Identificarea şi tratarea precoce a anomaliilor celulare de la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să se transforme în neoplasm, poate preveni cancerul de col uterin, cauza numărul 1 de mortalitate prin cancer în rândul femeilor din România. În prezent, două teste sunt recomandate în screeningul cancerului de col uterin: testul Babeş-Papanicolau şi testul HPV.
Ce ar trebui să ştim despre rezultatele acestora, precum şi despre intervalele la care ar trebui efectuate explică medici de la clinica Bio-Medica din Bucureşti.
Testul Babeş-Papanicolau este o metodă foarte simplă de investigare a celulelor colului, pentru a depista eventuale anomalii şi leziuni, în timp ce testul HPV confirmă sau infirmă prezenţa Virusului Papilloma-Uman (HPV) în celulele de la nivelul cervixului sau colului uterin. Acesta din urmă este extrem de important în screening, dat fiind că infecţia cu HPV este principala cauză a acestui tip de cancer. În cazul în care rezultatul testului nu este chiar „curat”, medicul va recomanda o serie de investigaţii adiţionale.
Trei tipuri de rezultate la testul Babeş-Papanicolau
Rezultatele testului Papanicolau pot fi împărţite în trei tipuri: normal, neconcludent sau anormal. Un test Papanicoalu normal înseamnă faptul că nu au fost depistate celule anormale la nivelul colului şi, astfel, este puţin probabil să dezvoltaţi cancer cervical. Ceea ce nu înseamnă însă că nu trebuie să repetaţi testul Papanicolau la intervalul recomandat de medic, în funcţie de condiţie şi istoric.
„Dacă rezultatul testului Babeş-Papanicolau indică ASC-US, acesta intră în categoria neconcludent, întrucât semnifică prezenţa unor atipii celulare din cauze necunoscute. Mai exact, celulele nu arată normal, dar nici anormal. De altfel, 75% din femeile cu ASC-US nu au celule anormale la nivelul colului uterin”, explică dr. Ana Maria Năstase, medic primar Obstetrică-Ginecologie, în cadrul clinicii Bio-Medica.
Un rezultat anormal confirmă însă prezenţa unor schimbări la nivelul celulelor cauzate de o posibilă infecţie cu HPV. Schimbările la nivelul celulelor pot fi uşoare, moderate sau severe. Majoritatea femeilor la care se depistează celulele anormale nu suferă de cancer, însă unele modificări severe pot evolua spre cancer, în timp. Rezultatele anormale pot fi şi ele de mai multe tipuri: displazie (dis-PLAY-zha), neoplazie cervicală intraepitelială (CIN – cervical intraepithelial neoplasia) sau leziuni scuamoase intraepiteliale (SIL – squamous intraepithelial lesions).
„Leziunile se clasifică în: leziuni de grad scăzut (LSIL – CIN 1) şi leziuni de grad înalt (HSIL – CIN 2 şi 3), acestea din urmă fiind precanceroase. În cazul unui rezultat ASCUS, se recomandă genotipare HPV şi colposcopie. În cazul unui rezultat LSIL – colposcopie cu sau fără biopsie, iar la un rezultat de tip HSIL – colposcopie cu biopsie”, adaugă dr. Ana Maria Năstase.
Colposcopia presupune investigarea colului uterin cu ajutorul unui microscop, iar în cazul în care se descoperă o regiune de ţesut anormală la nivelul colului uterin, este prelevată o probă, care este trimisă la laborator şi evaluată (biopsie). În funcţie de rezultatul biopsiei, medicul poate prescrie tratament medicamentos sau poate recomanda o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea ţesutului anormal.
Ce înseamnă un test HPV pozitiv?
Testul HPV nu poate avea decât două rezultate: pozitiv sau negativ. „Un test pozitiv pentru HPV semnifică prezenţa tulpinilor de risc înalt ale virusului, cele care pot provoca neoplasm cervical, în mod special HPV 16 şi 18 (responsabile pentru 70% din cancerele de col uterin). Totuşi, prezenţa HPV nu înseamnă automat că veţi dezvolta cancer şi cu atât mai puţin că aveţi deja cancer de col”, explică prof. dr. Gheorghe Bacalbaşa, medic primar Obstetrică-Ginecologie în cadrul clinicii Bio-Medica.
În funcţie de rezultatele testelor, medicul vă poate recomanda: testări de rutină (o dată pe an sau mai rar, în funcţie de vârstă şi de rezultate), investigaţii adiţionale, precum efectuarea unei colposcopii etc. „În România, screeningul prin Babeş-Papanicolau este recomandat anual, iar la menopauză, o dată la 2-3 ani. Cel mai bun screening împotriva cancerului de col uterin este cel combinat – testul Papanicolau şi testul HPV cu genotipare tulpini 16 şi 18”, mai spune prof. dr. Gheorghe Bacalbaşa.
Ce pot face dacă testele de screening au rezultate proaste?
Respectaţi instrucţiunile şi investigaţiile recomandate de medic, în funcţie de starea dumneavoastră;
Păstraţi-vă calmul: HPV este un virus foarte comun, majoritatea femeilor active sexual din SUA îl au la un moment dat în viaţă, în timp ce foarte puţine dintre acestea dezvoltă cancer de col uterin; De regulă, HPV este eliminat în mod natural de organism;
Leziunile pot fi tratate din timp pentru a preveni cancerul de col uterin;
Nu vă învinuiţi partenerul, întrucât o persoană poate avea infecţia cu HPV cu mult timp înainte să afle efectiv, în urma unei investigaţii;
Renunţaţi la fumat. Femeile fumătoare au riscuri mai mari decât cele fumătoare să rezultate anormale la testul Papanicolau şi sunt mai predispuse la dezvoltarea cancerului de col uterin.
Se încarcă comentariile...
