De unde vine expresia „boala lui Calache“
0Pe seama acestei expresii româneşti s-au făcut tot felul de speculaţii, s-au făcut bancuri şi poveşti. O poveste care circulă în folclor aduce o explicaţie a acestei expresii.
Cu siguranţă, fiecare dintre noi a auzit măcar o dată în viaţă expresia „boala lui Calache“.
Tratatele de medicină nu pomenesc nimic despre existenţa unei asemenea boli, nici în alte lucrări de specialitate nu se face vorbise despre o presupusă boală, deşi cei care au fost mai insistenţi în aflarea originii expresiei, au găsit că, undeva, în lume ar exista un sindrom denumit „Kalalaki“, care se manifestă prin faptul că persoanele care suferă de această boală dorm subit timp de mai multe zile.
Acest lucru pare a fi oarecum în legătură cu o legendă istorică despre originea expresiei „boala lui Calache“, întâmplare petrecută în urmă cu foarte mult timp asupra căreia ne-am oprit şi noi să-i facem un scurt rezumat.
Calache, fiul lui Mihalache
Astfel, prin secolul XVII, se spune că exista un hangiu pe nume Mihalache, care s-a îmbogăţit nespus de mult de pe urma afacerii sale. Avea în sânge acest dar de a fi un negustor priceput, pe placul boierilor care-i treceau pragul şi care plăteau bani frumoşi pentru serviciile de cea mai bună calitate pentru acele vemuri. Din agoniseala de-o viaţă, Mihalache a reuşit să devină la rândul său un mare boier, chiar dacă nu era de viţă nobilă, dar mai bogat decât cei pe care i-a slujit aproape o viaţă. Cu averea sa nemăsurată, hangiul intrat în rândul boierilor, cu rang de Jupân, şi-a construit şi un conac, iar familia era slugărită de o armată de argaţi. Doi copii avea bărbatul, dar prinţişorul Calache era favoritul pentru care dorea să facă orice pentru a-l promova într-un scaun domnesc.
Până la vârsta maturităţii, acest Calache nu mişcase un pai de jos, în schimb avea o mare slăbiciune, devenită preocupare principală, respectiv să mănânce, să bea şi să doarmă.
Azi de zile s-a chinuit Mihalache să-i convingă pe boierii care treceau acum, la rândul lor, pragul conacului că odrasla sa este cel mai potrivit pentru un post de mare dregător al statului, iar ocazia s-a ivit la un moment dat, când boierii ospătaţi de fostul hangiu au căzut de acord să-i acorde lui Calache şansa conducerii ţării, cu toată împotrivirea dregătorilor străini, care nu agreau ideea unui domn pământean.
Mai era nevoie doar de cumpărarea domniei de la Înalta Poartă a Imperiului Otoman, lucru de care Mihalache s-a angajat că se va ocupa fără probleme. Boierii fusese informaţi de Mihalache că fiului acestuia îi place să mănânce, să se distreze şi să doarmă, dar nu şi despre faptul că aceasta era singura lui ocupaţie. Astfel că atunci când a ajuns în Capitală, aşteptând confirmarea Înaltei Porţi, Calache nu a făcut altceva în plus decât ce ştia.
Nu s-a achitat de nicio îndatorire domnească, sabotându-şi singur scaunul. Evident, Înalta Poartă nu l-a confirmat ca şi domn, astfel că acesta a fost nevoit să se întoarcă de unde venise. Se spune că după această păţanie, în conacele boierilor se auzea frecvent despre boala lui Calache de care sufereau stâpânii atunci când o ţineau zile în şir cu obiceiul împrumutat de la fiul lui Mihalache.
Pe seama acestei expresii au ieşit şi mai multe bancuri.
„Este o expresie tipic românească, care vine de la un om Lache. Săracul era bolnav de o boală gravă. Mămicile care aveau copii răi, le ziceau: nu mai faceţi rele ca o să aveţi boală ca Lache. Apoi un copil să îmbolnăvit şi lumea a zis: are boală ca Lache“.
Alt banc, altă boală
„Un inspector soseşte la un spital de nebuni. Se duce cu directorul la primul etaj unde intră într-o cameră şi găsesc un nebun care dădea dintr-o mână. Inspectorul zice: - Ce are acest pacient? iar directorul: -Boala lui Calache. La al doilea etaj găsesc unul care dădea dintr-un picior şi suferea de aceeaşi boală. La al treilea etaj văd unul care dădea din cap şi-l învârtea aiurea. Acela tot boala lui Calache avea. La al patrulea etaj văd unul care dădea din mâini şi din picioare şi din cap, la care inspectorul: - Acesta tot boala lui Calache are? Directorul: - Nu, acesta este Calache“.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
