„Frumosul de Voineşti“, pregătit să intre în forţă în supermarketurile româneşti. Cum au reuşit 35 de pomicultori să se asocieze după ani lungi de „războaie“

Pomicultorii de pe Valea Dâmboviţei au creat o asociaţie care se numeşte „Frumosul de Voineşti“ şi este, în opinia autorităţilor locale, cel mai bun lucru care s-a întâmplat după Revoluţie în zona agricolă cunoscută, datorită soiului de măr creat aici, în ţară şi în străinătate.

După ce s-au asociat, la capătul a mulţi ani în care doar s-au „războit“, primul pas făcut de membrii fondatori a constat în cumpărarea de îngrăşăminte chimice la un preţ mult mai redus faţă de cel al pieţei şi faţă de preţul de achiziţie pe care l-ar fi plătit individual.

„Sunt 35 de membri în asociaţie, cu o suprafaţă acoperită de 170 de hectare de livezi unde este cultivat mărul «Frumosul de Voineşti». În primă fază au cumpărate îngrăşăminte chimice complexe la un preţ foarte bun pentru că s-a achiziţionat o cantitate mare. Acum urmează să cumpărăm pesticide, de asemenea, la un preţ extrem de bun. O să ne ocupăm, în cadrul asociaţiei, şi de desfacerea producţiei. Este foarte bine intenţionată această asociaţie. Vă spun că între cei 35 de membri sunt şi şapte dintre cei mai mari pomicultori ai zonei de pe Valea Dâmboviţei, cu suprafeţe de până la 25 de hactare“, ne-a spus Claudiu Popa, viceprimar al comunei Voineşti şi membru fondator al asociaţiei.

500 de lei – cotizaţia anuală

Cei mai mulţi membri sunt din localitatea Voineşti şi doar doi provin din comuna dâmboviţeană Cândeşti. Fiecare membru a intrat cu capital social în cuantum de 1.000 de lei, cotizaţia anuală fiind de 500 de lei. 

Aceasta este prima cooperativă de acest fel înfiinţată vreodată la Voineşti. În urma asocierii, se urmăreşte accesarea de imputiri (motorină, îngrăşăminte etc.) la preţuri avantajoase pentru membri. În al doilea rând, se doreşte desfacerea mărfii în supermarketuri, fiind vorba de mii de tone de mere anual.
„Vrem să accesăm fonduri pentru deschiderea unui depozit cu atmosferă controlată şi a unei staţii de sortare şi ambalare. De asemenea, urmărim extinderea activităţii pentru procesarea produselor horticole, adică ce nu vindem transformăm în cidru, gemuri, marmelade sau sucuri. Se poate înscrie oricine, dar de preferat ar fi de pe Valea Dâmboviţei, pentru că vrem să implemtăm un buletin de avertizare pentru toată zona“, a mai spus viceprimarul Popa.

Ideea înfiinţării asociaţiei a aparţinut edilului Gabriel Sandu, care i-a adunat în repetate rânduri pe producătorii din Voineşti la discuţii la care au participat oficiali de la Ministerul Agriculturii sau parlamentari.

Inspiraţie pentru producătorii de varză şi cartofi

Alţi mari producători de pe Valea Dâmboviţei iau în calcul să intre în cooperativă. „Orice asociere e benefică, numai dacă, în final, se vor întreprinde şi acţiuni care să aibă rezultate. La cât s-a distrus şi dărâmat în ţara asta e bine să mai apară nişte active. Probabil că vor colabora mai eficient şi cu supermarketurile. Să vedem rezultatele şi mă voi decide şi eu“, a spus Eugen Marin, pomicultor din comuna Malu cu Flori, cu o suprafaţă de aproape 60 de hectare de livadă.

Exemplul comunei Voineşti ar putea fi urmat de alte două mari zone legumicole din Dâmboviţa: Băleni şi Lunguleţu. Deşi s-au purtat discuţii şi cu producătorii din aceste două zone, oamenii refuză să-şi pună la comun recolta alături de vecini. „Dacă s-ar populariza rezultatul de la Voineşti, probabil că s-ar mişca lucrurile şi la noi. Încercări au fost nenumărate şi din partea Direcţiei Agricole şi din partea noastră de a-i convinge pe oameni să se asocieze, pentru că ăsta e viitorul. O asociere de 20-30 de mari producători ar putea să vândă centralizat“, crede Vlad Ion, primarul comunei Lunguleţu. În această localitate sunt înregistraţi 800 de producători de cartofi şi varză.