Europarlamentar austriac, în inspecţie prin pădurile UNESCO din România: „N-o să credeţi ce poveşti false mi-au spus pentru a justifica exploatările ilegale“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Europarlamentarul austriac Thomas Waitz, membru al Parlamentului European şi reprezentant al Partidului Verde pentru Comisia Europeană, a vizitat cel mai mare parc naţional al României, Domogled-Valea Cernei, care se întinde peste trei judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj

Zilele trecute, europarlamentarul austriac a publicat o scrisoare deschisă pe site-ul Partidului Verde, prin care a povestit cum au încercat să-l păcălească autorităţile şi cei de la Romsilva pe perioada vizitei în România, pe care a efectuat-o la sfârşitul lunii mai.

Europarlamentarul a ajuns în România, după mai multe sesizări ale organizaţiilor de mediu, care acuză de mai mult timp că parcurile naţionale sunt devastate, fiind administrate doar pentru a produce profit.   

“În Carpaţi, cele mai mari păduri virgine rămase în UE sunt în pericol. Un patrimoniu natural unic dispare în mod inexorabil, doar părţile mici din acesta fiind protejate. Regulile neclare stabilite de autorităţile române şi suspiciunea de corupţie din cadrul autorităţilor de gestionare a pădurilor au promovat despăduriri nemiloase. În plus, există companii internaţionale de cherestea care sunt fericite să dea o mână de ajutor la tăierile ilegale. Am vizitat România pentru a investiga aceste acuzaţii. M-am întâlnit cu toate părţile interesate din acest sector. Nu o să vă vină să credeţi ce fel de fapte şi poveşti false mi-au fost prezentate pentru a justifica exploatarea forestieră ilegală. Sunt şi eu fermier şi proprietar de pădure, aşa că nu pot fi păcălit la fel de uşor cum credeau autorităţile din Parcul Naţional Domogled –Valea Cernei”, e avertismentul cu care îşi începe scrisoarea Thomas Waitz.

În vizită la Schweighofer şi Kronospan

Europarlamentarul austriac a încercat să stea de vorbă cu reprezentanţii companiilor austriece Schweighofer şi Kronospan şi să afle dacă aceştia sunt conştienţi că o parte din lemnul cu care lucrează provine din păduri virgine, care nu ar trebui exploatate.

“Mi-am petrecut prima zi, adresând întrebări neplăcute companiilor de prelucrare a lemnului din zonă. Mai ales companiile austriece Schweighofer şi Kronospan, care au fost pe lista mea pentru a le vizita.  Procesorul de lemne Schweighofer a ţinut prima pagină în urmă cu câţiva ani, când ecologiştii au demonstrat că provenienţa lemnului la fabricile de cherestea este din pădurile virgine din România. Astăzi, se depun eforturi pentru a verifica cât mai aproape posibil toate livrările de lemn provenind direct din păduri. Am fost informat în detaliu despre noile proceduri de control şi de urmărire din fabrică. Trebuie să recunosc că am fost impresionat - cel puţin de eforturile lor de îmbunătăţire a sistemului. O parte mare din lemnul pe care îl cumpără vine din depozitele de lemn. Există încă lacune, cum ar fi posibilitatea amestecării lemnului legal şi ilegal. Cel puţin au fost deschişi la discuţii, ceea ce nu se poate spune despre producătorul de panouri Kronospan. Au refuzat să vorbească cu mine”, susţine europarlamentarul care mai spune că de la Krosmopan a primit doar o scrisoare prin care aceştia îşi explică poziţia.

Thomas Waitz a stat de vorbă şi cu localnici. De exemplu în Sebeş, oamenii i-au vorbit despre poluarea zilnică a aerului, care vine de la Kronospan.  

“Cetăţenii oraşului Sebeş s-au apropiat de mine şi mi-au spus o poveste teribilă despre poluarea zilnică a aerului produs de Kronospan în jurul locului de producţie. Datele arată că 60% din cancerul din zona Alba Iulia are loc în apropierea a 20 km de Kronospan. În 2015, guvernul a instalat un sistem de măsurare a aerului. Măsurătorile au scos la iveală cote la care guvernul ar fi trebuit să apeleze la o stare de urgenţă. În schimb, guvernul a decis să dezinstaleze sistemul de măsurare a aerului, explicând că sistemul a fost spart şi măsurătorile greşite. Un nou dispozitiv nu a fost instalat niciodată. Kronospan, care măsoară zilnic calitatea aerului, afirmă că măsurătorile sunt în zona verde. Oamenii din Sebeş protestează împotriva acestui lucru. Au organizat un referendum pentru a cumpăra din banii comunităţii lor un sistem de măsurare a aerului pentru a dovedi că Kronospan oferă date eronate”, spune Waitz.

Pădurile nu sunt protejate în cel mai mare parc naţional al României

Europarlamentarul a vizitat, mai apoi, Parcul Naţional Domogled –Valea Cernei, unde a mers condus de către reprezentanţii Romsilva. Waitz s-a arătat suprins că tot timpul a fost însoţit de mai mulţi funcţionari, între şase şi 10, nu doar de şeful parcului aşa cum se aştepta.

În postarea sa, Thomas Waitz arată că legea impune parcurilor naţionale să protejeze 75% din zonele lor şi că până în prezent numai 50% din suprafaţă este protejată în Domogled, din care jumătate nu este pădure, ci stânci şi pante deasupra liniei de pădure.  În plus, autorităţile parcului au creat aşa-numitele zone tampon, care pot fi exploatate economic.

“Cu toate acestea, în loc să acopere numai frontierele externe ale pădurii, acestea acoperă mai mult de jumătate din suprafaţă şi se află în inima pădurii. Copacii de până la 400 de ani sunt tăiaţi într-un parc naţional! De asemenea, autorităţile de aici vin cu explicaţii discutabile, pentru a motiva copacii tăiaţi: <<Iau lumina pentru copacii mai tineri; pentru a obţine o gestionare durabilă a pădurilo; noi conservăm capacitatea de regenerare a pădurii pentru a aduce profit ". Lista explicaţiilor discutabile continuă şi sunt şocat de modul în care legea pentru zonele protejate şi Natura 2000 poate fi interpretată pentru a se adapta oricăror nevoi de tăiere a pădurilor”, spune austriacul, care consideră că cei care gestionează parcul naţional găsesc foarte profesionist soluţii pentru exploatare şi tăierea copacilor.

În finalul scrisorii sale, Thomas Waitz cere autorităţilor din România să protejeze imediat cel puţin 75% din Parcul Naţional Domogled şi să adapteze activităţile din parc conform legilslaţiei europene, să limiteze activităţile cu scop economic şi să impună sancţiuni mai severe împotriva celor care nu respectă legea.

 

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite