Alertă de sănătate: 900 de clujeni mor anual din cauza poluării aerului. Cel mai mare poluator este traficul auto
0
„Ultimele cercetări demonstrează că poluarea afectează cordul mai mult decât cocaina, stresul sau oboseala”, se arată în Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca. Raportul, care va fi dezbătut vineri, precizează că în anii 2010, 2011, 2012 şi 2014 au decedat circa 900 de persoane/an în Cluj de boli cauzate sau asociate cu poluarea aerului.
Dezbaterea publică privind aprobarea Planului de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca va avea loc vineri, 16 iunie 2017, ora 12.00, în Sala de Sticlă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Detalii privind proiectul supus spre dezbatere gasiti aici.
„Se observă că cel mai ridicat indice de mortalitate se regăseşte în cazul bolilor asociate şi poluării aerului: tumori, boli endocrine, boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, malformaţii congenitale”, se arată în raport.
Cauzistica probabilă a deceselor cauzate de poluarea aerului în judeţul Cluj, citată în studiu, arată că în 2014, în municipiul Cluj-Napoca au murit 917 persoane din cauza poluării aerului. În 2012, numărul a fost şi mai mare – 944, în 2011- 813, 2010- 927.
„Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe baza datelor colectate a estimat că în anul 2012 au murit circa 7 milioane de oameni – unul din opt din totalul deceselor la nivel mondial- ca urmare a expunerii la poluarea aerului. Ceea ce relevă că poluarea aerului este acum în lume cel mai mare risc de mediu la adresa sănătăţii umane. Reducerea poluării aerului ar putea salva milioane de vieţi”
Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca
Principalii poluatori
„Planurile de calitate a aerului trebuie să includă măsuri de reducere, respectiv control al emisiilor din
catrul principalelor categorii de activităţi generatoare de NO2/NOx: - trafic; - industrie şi servicii; - surse rezidenţiale şi instituţionale.
Pentru aglomerarea Cluj – Napoca şi zonele limitrofe acesteia, inventarul de emisii şi modelarea dispersiei poluanţilor relevă că traficul auto este principala categorie de activitate generatoare de de emisii de NO2/NOx”, se mai arată în raport.
Boli asociate poluării aerului
Raportul continuă enumerând bolile asociate poluării aerului:
„Tumori - în cazul bolilor cancerigene, statisticile medicale demonstraeză că poluarea aerului provoacă, pe lângă cancerul de plămâni şi alte tipuri de tumori maligne ale buzei, cavităţii bucale, traheei şi bronhiilor, şi alte tipuri de cancer.
Boli endocrine - cercetările au scos la iveală că o familie de patru persoane care arde gunoiul în curte se face responsabilă de producerea unei cantităţi de dioxină similară celei eliberate de un incinerator de deşeuri care deserveşte un oraş, dar care are instalaţii specializate, conforme şi autorizate. Fumul ce rezultă din aceste arderi, pe lângă dioxină, conţine şi o serie întreagă de alte substanţe poluante responsabile de dereglarea sitemului endocrin. Astfel de cazuri sunt întâlnite şi în judeţ, mai ales în zonele în care se depozitează necontrolat deşeuri sau în gropile de gunoi neecologizate până la această dată.
Boli ale apartului circulator - Ultimile cercetări demonstrează că poluarea afectează cordul mai mult decât cocaina, stresul sau oboseala. Poluarea atmosferică determină o creştere a riscului de probleme respiratorii şi o creşterii a viscozităţii sângelui, cu riscuri crescute astfel şi pentru infarct.
Boli ale aparatului respirator - S-a demonstrat că în zonele urbane puternic industrializate există o serie de radicali liberi mai periculoşi de cât cei identificaţi în fumul de ţigară ori rezultaţi în urma arderii biocarburanţilor. Astfel, în zonele poluate se poate inhala, cu peste trei sute de ori mai mulţi radicali liberi, cu efecte grave asupra sănătăţii în general şi aparatului respirator în special, inclusiv cu risc ridicat de cancer pulmonar. Foarte afectaţi de poluare, pentru toată durata vieţii, pot fi copiii şi tinerii, deoarece lipsa aerului curat nu permite plămânilor să se dezvolte la capacitatea normală. Plămânii se dezvoltă între 10 şi 18 ani, cu o perioadă de prelungire la băieţi. După ce ating capacitatea pulmonară maximă, funcţia acestor organe poate sa rămână stabilă până la vârsta a treia. Această capacitate pulmonară scăzută, care presupune cel mult 80% din capacitatea pulmonară normală pentru vârsta respectivă, va avea impact pe parcursul întregii vieţi a individului şi are efecte atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Ca efecte imediate, se pot înregistra răceli frecvente, iar pe termen lung, risc crescut de boli grave, respiratorii şi cardiovasculare.
De altfel, poluarea aerului afectează căile respiratorii şi sănătatea adultului înca din viaţa intrauterină, susţin oamenii de ştiinţă. Un studiu demonstrează ca influenţele precoce asupra sistemului respirator determină o intensificare a maladiilor respiratorii la vârsta adultă, şi, implicit, o speranţă de viaţă mai scăzută. Concluzia studiului a fost aceea că frecvenţa respiratorie este influenţată de gradul de poluare a aerului şi cu cât frecvenţa este mai ridicată, cu atât inflamarea sistemului respirator este mai pronunţată şi riscă sa devină mai gravă. Autorii studiului au ajuns la această concluzie, pe baza observaţiilor referitoare la faptul că poluarea creşte nevoile respiratorii ale fetusului, astfel încât cei afectaţi sunt nevoiţi să respire respire de 48 de ori pe minut faţă de media de 42 de respiraţii pe minut a fetuşilor cu expunere scăzută la poluare. Cercetarea s-a realizat cu luarea în considerare a trei indicatori ai poluării atmosferice: procentul de azot, cel al dioxiodului de azot si numărul de particule în suspensie din aer.
Malformaţii congenitale- Poluarea nu doar reduce durata de viaţă, ci şi anulează sau diminuează posibilitatea de a aduce pe lume noi indivizi, afectând fertilitatea, sporind riscul de avort şi schimbând dinamica populaţiei, prin influenţarea sexului bebeluşilor. Astfel, un studiu, a evidenţiat că poluarea scade eficienţa unui tratament de fertilitate cu 25%, la pacientele expuse, dar creşte riscul de naştere prematură, greutate mică la naştere şi malformaţii. Tot în cadrul unui studiu, s-a scos la iveala că poluarea aduce şi modificări ale sexului bebeluşilor, cu o incidenţă de 30% mai crescută a celor de sex feminin, la mamele expuse la poluare.”
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
