Dezastru în Dâmboviţa după ce primarii şi-au votat salarii nesimţite. Măsura ar putea baga în faliment zeci de primării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pentru mulţi edili, rectificarea bugetară este luminţa de la capătul tunelului
Pentru mulţi edili, rectificarea bugetară este luminţa de la capătul tunelului

Zeci de edili din judeţul Dâmboviţa nu pot pune în aplicare măririle de salarii, chiar dacă cei mai mulţi şi-au votat în consiliile locale aceste măriri. Singurele soluţii imediate ar fi disponibilizările de personal sau creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor locale.

În Dâmboviţa, 33 de primării vor avea probleme serioase în lipsa unei rectificări bugetare. Cel puţin aşa reiese dintr-o adresă oficială a Direcţiei de Finanţe Dâmboviţa, către Prefectura Dâmboviţa. De exemplu, opt primării sunt în urmă cu salariile după vechea lege.

Potrivit cifrelor oficiale, la 31 august, după intrarea în vigoare a Legii-cadru 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, 13 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Dâmboviţa nu au asigurate credite bugetare pentru plata integrală a drepturilor salariale la nivelul stabilit în luna iunie 2017 (anterior legii 153). Acestea sunt: Cojasca, Conţeşti, Iedera, Lucieni, Malu cu Flori, Morteni, Ocniţa, Râu Alb, Runcu, Vişineşti, Vlădeni, Vulcana Pandele, Vulcana Băi.

De asemenea, 20 de UAT-uri pot asigura o creştere a drepturilor salariale avute în luna iunie de până în 5%, acestea fiind: Târgovişte, Băleni, Bărbuleţu, Cândeşti, Dobra, Dragodana, Glodeni, Hulubeşti, Lundeşti, Măneşti, Perşinari, Pietrari, Raciu, Răscăieţi, Sălcioara, Şotânga, Tărtăşeşti, Văleni Dâmboviţa, Vârfuri şi Voineşti.

Restul de 57 de UAT-uri pot asigura, potrivit Prefecturii Dâmboviţa, o creştere de peste 5% care se consideră a fi o creştere rezonabilă în contextul aplicării legii 153.

Primarul din Conţeşti, una dintre unităţile administrativ-teritoriale sărace, spune că nici nu a luat în calcul mărirea salariilor pentru anul acesta, întrucât angajaţii primăriei aşteaptă banii de mai bine de două luni, la care se vor adăuga şi lunile de iarnă. 

Primarul comunei Iedera, Simion Gheorghe, ia în calcul chiar dizponibilizarea unor angajaţi, ca ultimă măsură de “supravieţuire”.

“Am făcut măririle, dar suntem băgaţi în corzi rău de tot. Deja suntem în urmă cu o lună la salarii. Pentru următoarele două luni nu avem bani de salarii. 70% dintre primăriile din ţară nu au bani pentru salarii. E o situaţie generală. Ideea e că noua lege a salarizării ne-a forţat să facem măririle. Nu ne-au lăsat să înregistrăm aceste măriri eşalonat. Impactul e mare, iar gradul de colectare a dărilor este foarte scăzut. Disponibilizările le vom lua în calcul ca ultimă soluţie. Nu aş vrea să ajungem până acolo. În următorul buget fiecare primar îşi va introduce banii de salarii, iar investiţiile vor fi lăsate pe planul doi.  Lucrurile nu sunt chiar aşa roz”, ne-a spus primarul comunei Iedera , Simion Gheorghe.

PRIMARII DB

Pentru mulţi edili, rectificarea bugetară este luminţa de la capătul tunelului. “Noi niciodată nu am avut bani pentru sfârşitul anul pentru că nu avem mai deloc venituri, şi cu mărire şi fără mărire. Acum suntem la zi cu salariile, dar nu mai avem pentru acestea trei luni. Soluţia e rectificarea bugetară, să vedem”, Gheorghe Brebeanu, primarul comunei Runcu.

La fel se întâmplă şi la Cojasca. “Noi am mărit salariile cu procente cuprinse între 1,33% şi 2%. Avem probleme, dar dacă nu măream salariile îmi plecau toţi de la Primărie. Noi avem descoperite doar lunile noiembrie şi decembrie pentru că nu le-am avut prinse în bugetul de la începutul anului”, primarul comunei Cojasca, Victor Gheorghe.

FOTO Gheorghe Brebeanu, primarul comunei Runcu
 

Conform raportărilor din cele peste 90 de UAT-uri din Dâmboviţa, la 31.08.2017 au fost efectuate cheltuieli de personal pentru aparatul propriu de specialitate (mai puţin Învăţământ, Asigurări şi Asistenţă Socială şi Sănătate), în sumă de 95 de milioane din totalul de 158 de milione din bugetul anului 2017, cu această destinaţie. Diferenţa de 63 de milioane este detinată plăţii salariilor până la sfârşitul anului, respectiv pentru patru lunile rămase.  

Salarii - diferente de salarizare

Legea salarizării unitare (legea numărul 153/2017) stabileşte 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu fiind de 1.625 de lei, iar cel mai mare - de 22.000 de lei. De asemenea, legea prevede şase creşteri etapizate ale salariilor de bază, începând cu 1 iulie şi continând cu măriri în fiecare dată de 1 decembrie, din 2017 şi până în 2021. Legea a intrat în vigoare pe 1 iulie 2017, dar nu toate primăriile din ţară şi-au aliniat salariile la noile prevederi. Legea le dă dreptul primăriilor să stabilească salariile angajaţilor săi, precum şi indemnizaţiile consilierilor locali. Salariile maxime ale funcţionarilor nu pot fi mai mari decât nivelul indemnizaţiei viceprimarului.

Primele creşteri importante vor fi înregistrate la începutul anului viitor, când salariile vor creşte cu 25%. În cazul acestor bugetari, salariile maxime urcă puţin peste 8.000 de lei, dacă vorbim de funcţii de conducere, în timp ce funcţiile de execuţie ajung la 5.000 de lei (ca valori brute).

Până la 31 decembrie, salariile se menţin la acelaşi nivel ca în iunie 2017, iar cei care beneficiau deja de drepturi de hrană şi tichete de masă le vor primi în continuare. Abia din ianuarie 2018, salariile din administraţia publică ar primi o mărire de 25% faţă de nivelul din decembrie anul acesta. Totuşi, legea prevede o excepţie pentru funcţionarii din aparatul propriu al consiliilor judeţene, locale, primăriilor şi din serviciile publice din subordinea lor:

Funcţionarii publici din unităţile teritoriale vor avea parte de măriri graduale, în fiecare an, până când vor atinge ţintele propuse în Legea nr. 153/2017.

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite