Nomadul digital, rebelul fără corporaţie: visul frumos al freelancerilor care îşi câştigă banii muncind de oriunde

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dragoş Rouă, un nomad digital. FOTO Alex Varninschi/Adevărul
Dragoş Rouă, un nomad digital. FOTO Alex Varninschi/Adevărul

Internetul a format un nou tip de muncă. Nomazii digitali nu mai stau la birou, se plimbă prin toată lumea, iar orice cafenea poate deveni locul de unde să facă bani.

Ştii scârba aceea existenţială din cărţile lui Chuck Palahniuk? Acel moment când un personaj iese dintr-o clădire, obosit de munca sa, iar apoi devine independent, munceşte singur şi comunică prin intermediul mediilor noi? Ei bine, nu-i aşa. Te pregăteşti din timp, câştigi bani, iar apoi, ca un plan bine stabilit, decizi să fii independent. Decizi să devii un nomad digital. Cine sunt aceşti oameni care sperie şi care pot fi definiţi atât de greu?

Un nomad digital este o persoană ca mine şi ca tine. Are un job, are pasiuni şi îşi petrece mult timp pe internet. Singurul lucru care-l face diferit este faptul că, pentru a-şi duce la capăt munca, se foloseşte de internet şi de tehnologie, nu are un birou bine stabilit, călătoreşte mult, iar casa lui poate deveni orice spaţiu cu internet. 

Un nomad digital nu e un personaj scos din cartea lui Jon Krakauer, „În sălbăticie“. E pur şi simplu un om care a ales să nu lucreze de la un birou şi să se folosească de internet pentru a comunica. Are prieteni şi cunoştinţe, se întâlneşte cu oamenii în oraş şi are surse alternative de venit.

Mileniul trei a creat un astfel de concept. În interiorul lui sunt integrate şi alte lucruri foarte interesante. De exemplu, aceşti oameni pot fi descrişi şi prin conceptul „boem digital“ (eng. – bohemian digital).

Un astfel de boem se foloseşte de comunicarea mobilă în viaţa de zi cu zi pentru a sta pe reţelele sociale, pentru a afla informaţii la faţa locului şi pentru a fotografia orice. Practic, conceptul este mai mare decât am putea crede. Dragoş Rouă e cunoscut mai bine în afara ţării, decât în România. Se autointitulează pe blogul său „antreprenor în serie, fanatic al dezvoltării personale, blogger, tată, visător, om care-şi asumă riscuri“. A absolvit litere, la literatură franceză, dar acest lucru nu are legătură cu ce a făcut mai departe în viaţă.

A lucrat la radio, iar apoi şi-a dezvoltat un portofoliu de site-uri, cu firma Mirabilis. Dacă aţi auzit de masini.ro sau culinar.ro, site-urile au fost pornite de Dragoş, care devenise al treilea publisher independent din România în jurul anului 2007. Dar a decis să facă o schimbare, să vândă, iar apoi să o ia de la capăt pe un drum nou. A devenit nomad digital.

Cum devii nomad?

„Am luat decizia de a renunţa în 2007. A fost un mix de decizii personale şi de business. Ajunsesem la un plafon şi deja mă plictiseam. Începusem să am sentimentul de hamster care merge pe roată. A doua parte, cea de business, a venit pentru că simţeam că piaţa devenise foarte aglomerată. Ori mă asociam unui grup mai mare, ori vindeam“, povesteşte Dragoş, stând la biroul său dintr-un Starbucks din Bucureşti.

După ce a vândut, a decis să-şi ia doi ani sabatici. În primul rând pentru că semnase o clauză cu cel care a cumpărat site-urile că nu va face ceva asemănător, în al doilea rând pentru că voia să-şi schimbe stilul de viaţă. A vrut să plece în Noua Zeelandă, a ajuns acolo, dar nu aşa cum îşi închipuia. A ajuns singur, în proces de divorţ cu soţia lui de atunci.

Bani puţini din multe surse

„M-am dus în Noua Zeelandă, apucasem să gust din tot ce înseamnă călătorit, scris şi experimentat stilul acesta de viaţă. Am început în 2008, iar în 2009 am călătorit mult. Cred că am înconjurat globul de două ori. Am fost prin Asia, prin Statele Unite ale Americii, Noua Zeelandă“, spune Dragoş Rouă. Cum devii un nomad digital productiv? Dragoş a început să-şi construiască un brand propriu. A ales o nişă de dezvoltare personală în engleză, folosind cunoştinţele acumulate în perioada cât a fost antreprenor tradiţional.

„Am încercat să fac mixul între ceea ce-mi place şi business. Sincer, am abordat totul pragmatic. Am vrut să generez procese de afaceri reale. Am plecat cu clientul în minte. Dacă eşti nomad digital nu înseamnă că vei fi purtat de o şansă extraordinară de la o zi la alta, înseamnă că va trebui să găseşti procese alternative care să-ţi susţină stilul de viaţă“, explică nomadul român.

În 2010 a început să aibă primele rezultate. A reuşit să atragă atunci şi 10.000 de vizitatori unici, articolele au început să-i fie preluate pe site-uri de prestigiu, cum ar fi lifehacker.com, pe Digg sau Reddit. Unele articole ale sale au acum peste un milion de vizualizări. Dragoş Rouă explică faptul că a fi nomad digital nu înseamnă că vei câştiga automat foarte mulţi bani, ba chiar poţi să spui adio unei vieţi liniştite, cu două maşini şi o casă în suburbii.

„Stilul acesta de viaţă are o strălucire. Dar în aceasta nu intră sume exorbitante de bani. Vorbim de o viaţă mai bogată în recompense şi neprevăzut. O experienţă de carusel, în care siguranţa nu are un spaţiu bine definit“, explică Dragoş.

În momentul de faţă, Dragoş Rouă face bani din şapte-opt surse de venit. A publicat opt cărţi, dintre care două au fost traduse în coreeană, de asemenea, a ajutat la publicarea primului manual de tango argentinian din România, cu ajutorul experienţei de publishing independent

„Unde merg acum? Experimentez. Până în 2008 spuneam că fac tot ce pot ca să evit un job de la 9 la 5. Eram antreprenor. Din 2009 spun că nu prea fac, ci mai mult sunt. Alerg maratoane, la competiţii. Am intrat într-o nouă lume, am cunoscut noi oameni. De aici s-a născut şi proiectul unui site de crowdfunding, numit kickadventure.com, pentru aventuri şi competiţii sportive. Iar planul meu pe termen mediu este menţinerea acestui stil de viaţă“, mai spune Dragoş.

L-am întrebat dacă nu se plictiseşte de biroul din Starbucks, dar mi-a explicat destul de clar că totul poate duce la noi experienţe. „Într-un capitol al cărţii pe care o scriu acum am spus că una dintre primele experienţe de nomad digital este să te duci la baie într-o cafenea. Trebuie să laşi toate lucrurile acolo. Aşa că vorbeşti cu oameni, îi rogi să aibă grijă. Am prieteni şi acum pe care i-am cunoscut la cafenea“, încheie Dragoş Rouă.

Carte finanţată prin crowdfunding

Dragoş Rouă a încercat să îşi finanţeze viitoarea carte, „Being a digital nomad“ (trad. – A fi un nomad digital), pe platforma de crowdfunding Indiegogo. El nu a strâns suma de care avea nevoie, dar a fost mai mult un experiment, pentru a vedea cum funcţionează interacţiunea pe o asemenea platformă. Cartea nu a fost terminată, iar Dragoş scrie aproximativ 2.000 de cuvinte în fiecare zi la ea.

Experimentez. Până în 2008 spuneam că fac tot ce pot ca să evit un job de la 9 la 5. Eram antreprenor. Din 2009 spun că nu prea fac, ci mai mult sunt. Dragoş Rouă, nomad digital


„Un loc ieftin, dar cu salariu bun“

Unul dintre cei mai cunoscuţi nomazi digitali din străinătate este jurnalistul american de tehnologie Mike Elgan. El scrie pentru „Cult of Mac“ şi „Computerworld“ şi ţine, probabil, cel mai activ cont de Google+ . La finalul lui 2012, el a vrut să explice ceea ce înseamnă cu adevărat un nomad digital. 

Una dintre primele imagini despre nomadul online este aceea a unei persoane care zâmbeşte în permanenţă şi scrie de pe o plajă. Se poate face şi acest lucru, dar nu este neapărat confortabil, după cum mărturiseşte şi Elgan. 

„Veţi găsi o mulţime de bloguri despre nomadism. Câteva sunt fantastice, dar multe sunt doar nişte lucruri enervante. Un blogger din ultima categorie vă va arăta poze cu el pe o plajă părăsită sau pe un vârf de munte, ceea ce va face peisajul să pară pitoresc, singuratic şi patetic“, scrie Elgan în „Computer­world“. Elgan susţine că a fi un nomad digital nu înseamnă să te duci pe plaje pustii, să faci poze cu tine lucrând la laptop în timp ce stai pe un şezlong, pentru că ratezi tocmai lucrurile cu adevărat importante.

„A trăi ca un nomad digital este ca şi cum ai lucra de acasă, dar şi diferit. Mă trezesc după alarma iPhone-ului, îmi fac cafea, citesc emailul şi ştirile, interacţionez cu prietenii din Google+, apoi mă apuc de muncă. Sunt lipit de acelaşi laptop şi de acelaşi iPad ca în Silicon Valley. Folosesc acelaşi software şi aceleaşi site-uri“, scrie Elgan.

El menţionează că nu e un turist, ci trăieşte în locurile pe unde se duce. Singura diferenţă dintre munca de acasă şi munca de nomad digital este posibilitatea de a vedea alt peisaj de multe ori. „Ai şi un avantaj financiar. De obicei, trăieşti într-un loc ieftin şi primeşti un salariu mic sau trăieşti într-un loc scump şi primeşti un salariu mai bun. Ca nomad digital, poţi să trăieşti într-un loc ieftin, dar cu un salariu bun. De asemenea, mai există avantajul psihologic. Mintea noastră doreşte ceva nou. Şi când eşti nomad digital, noutatea este gratuită“, explică Elgan.

A trăi ca un nomad digital este exact ca şi cum lucrezi de acasă, dar şi foarte diferit. Mike Elgan, jurnalist şi nomad digital

Când munca se mută de la birou acasă

Internetul şi conectarea permanentă au schimbat şi modul cum lucrăm. Eficienţa este cuvântul de bază în acest ecosistem, în care suntem permanent conectaţi, chiar dacă avem un loc de muncă tradiţional. Potrivit unui studiu Colli­ers International din 2012, numărul persoanelor  din Generaţia Y (20 – 30 de ani) care îşi desfăşoară activitatea în birouri va scădea cu aproximativ 25%, pe fondul popularizări modalităţilor de lucru de la distanţă.

Totul a început cu telefoanele BlackBerry

Conectarea fără a fi la birou este posibilă şi în momentul de faţă. Primii care au trimis munca în afara biroului au fost cei de la BlackBerry. Odată cu lansarea telefoanelor lor, la jumătatea anilor 2000, angajatul tipic nu mai era conectat cu emailurile şi responsabilităţile de muncă doar în cadrul biroului, ci peste tot.

BlackBerry a deschis epoca omului conectat în permanenţă, cu ajutorul internetului şi emailului mereu prezent. Cu toate acestea, ceea ce au început canadienii se continuă astăzi cu aproapele toate smart­phone-urile. Indiferent dacă sunt Android, iPhone sau Windows Phone, toate au posibilitatea introducerii email-ului de muncă. Asemenea facilităţi pot atrage angajatul, deoarece un telefon de muncă poate părea ca o recompensă, dar aduce şi aşteptări din partea şefilor, care consideră că-i pot căuta încontinuu.

obligaţiile de la muncă sunt luate şi acasă

Cum arată acum un angajat conectat în permanenţă? Să luăm cazul lui Alex, un tânăr de 24 de ani care lucrează în presă. Pentru că programul de 8-9 ore nu-i ajunge, el preferă să-şi ia munca acasă. Are de ales: ori stă la muncă peste program, ori îşi ia munca acasă şi o termină acolo.

Soluţia pe care a găsit-o este simplă: lasă calculatorul de la muncă deschis şi foloseşte programul TeamViewer, care permite accesarea de la distanţă a spaţiului de lucru. Acasă, se autentifică în contul său de TeamViewer şi îi apare pe laptop calculatorul de muncă. Aşadar, fără să aibă neapărat un laptop la fel de performant, rămâne la muncă, dar fiind acasă, astfel asigurân­du-se că nu va întârzia cu ce are de făcut.

Cu ajutorul sistemelor în Cloud, majoritatea responsabilităţilor se pot muta pe internet. Stocarea se poate face în dosare online, cum ar fi Google Drive, SkyDrive sau Drop­box, care pot fi accesate de pe orice calculator. De asemenea, documentele scrise pot fi stocate în Ever­note sau în Google Docs.

Potrivit unui studiu finanţat de Google Marea Britanie, viitoarea generaţie de angajaţi va fi conectată în proporţie de 100%. Momentan, doar 12% din respondenţi sunt mulţumiţi de tehnologia de la muncă. Cercetarea arată că în viitor eficienţa şi colaborarea vor fi în prim-plan, cu ajutorul gad­geturilor care ne permit să fim conectaţi mereu.

Studiul arată că viitorul muncii va trebui să folosească unelte de colaborare online, iar companiile vor fi forţate să ofere tehnologie şi gad­geturi pentru angajaţii lor, care să fie comparabile cu cele folosite în viaţa din afara biroului.

Articolul publicat în „Weekend Adevărul“.

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite