Colecţionarul de antichităţi, cascador într-un film alături de Emil Hossu
0A început ca un hobby, a devenit o pasiune, iar cu timpul comerţul cu obiecte de colecţie şi antichităţi a devenit şi o afacere. Vorbim de Pavel Adrian Eusebiu, Sebi cum îi spun prietenii, unul din puţini colecţionari de antichităţi din Drobeta Turnu Severin.
Cum marea pasiune a lui Sebi este motocicleta de epocă nu este de mirare că şi „microbul” antichităţilor a venit tot de la o motocicletă. „Surprinzător acest hobby a plecat de la o motocicletă. Am cumpărat o motocicletă veche din război de la Schitul de Sus şi apoi am început să cumpăr şi alte lucruri. Am cunoscut un băiat din Caransebeş care avea un magazin de antichităţi şi am văzut ce avea el prin magazin, mi-a plăcut şi uşor-uşor am început să achiziţionez şi eu”, îşi aminteşte Adrian Eusebiu Pavel. Antichităţile sunt considerate a fi cele mai bune investiţii, deoarece acestea spre deosebire de alte obiecte îşi măresc valoarea în timp. Un colecţionar oricând ar oferi sume important de mari pe un obiect vechi ştiind că peste câţiva ani nu numai că o să-şi recupereze investiţia, dar o să aibă şi profit. „Sunt mai mult colecţionar, mai puţin comerciant pentru că ce îmi place mai mult le opresc pentru mine şi ce dau într-o oarecare măsură înlocuiesc colecţia mea”, spune Sebi.
Fiecare comoară, o lecţie de istorie
Sebi este unul din cei 7 membrii ai Asociaţiei Colecţionarilor din Severin „Severinum-Antik”, oamenii care scot antichităţi valoroase din obscuritate şi le aduc în magazine, târguri, expoziţii, în sufrageriile noastre. Străbat ţara, întâlnind alţi colecţionari, istorici amatori şi alte personaje fascinante care au, fiecare, povestea sa. Fiecare comoară pe care o descoperă este o lecţie de istorie care ne oferă o privire asupra vieţii din trecutul recent sau mai îndepărtat.
Severinenii nu au încă o cultură a antichităţilor
Printre clienţii lui Sebi se numără oameni simpli, oameni care nu sunt “în lumina reflectoarelor”, dar care iubesc şi apreciază aceste obiecte: “Dintre cunoscuţii oraşului ... nu sunt pasionaţi de antichităţi, cei care sunt pasionaţi garantat sunt anonimi, nu sunt în reflectoare”. Deşi în oraşele mari, oamenii sunt conştienţi de investiţia solidă pe care o reprezintă achiziţia acestor obiecte şi au deprins gustul plasării surplusului financiar pe care îl deţin în astfel de obiecte, în Turnu Severin lucrurile nu stau deloc aşa. „Oamenii nu au încă o cultură a antichităţilor, dar poate cu timpul o să se mai schimbe lucrurile, deşi potenţial este, Severinul are o istorie fantastică, acum poate nu este neapărat vina oamenilor poate nu au fost învăţaţi ca să ştie mai mult”, este de părere Sebi. Unde îşi găseşte obiectele? Adesea în locuri neobişnuite, în localităţi izolate din zona rurală sau chiar în târgul săptămânal. “Poţi să găseşti într-un târg de sfârşit de săptămână, cum e la noi, lucruri extraordinare, dar trebuie să ştii ce cumperi, pentru un novice este mai greu, dacă vrei să cumperi ceva este de preferat să cumperi ce ştii”, spune Sebi. Colecţionarii au nevoie de un ochi format, mai ales când evaluează un obiect mucegăit, plin de praf sau spart în bucăţi. Este nevoie de un ochi format pentru a determina exact valoarea obiectului pe care urmează să-l achiziţioneze. Şi au parte şi de riscuri. „Cum să te fereşti de un fals bun? Prin cultură pur şi simplu, dar nu prea poţi, nici eu nu pot. E vorba de cum îţi înveţi ochiul, văzând multe înveţi. Mi-am luat ţeapă şi eu, e un domeniu foarte vast, e greu să le ştii pe toate, ştii din fiecare. Şi cu argint şi cu tablouri cu orice poţi să iei ţeapă, poate nici cel care a vândut obiectul respectiv nu a ştiut că e fals. Dar e adevărat, înveţi în timp”, mai spune Sebi.
A jucat alături de Emil Hossu
Şi pasiunea pentru motocicletă l-a adus pe Sebi direct într-un film realizat în 2008 în Clisura Dunării, aproape de Moldova Nouă. Este vorba de „Cutia de viteze”, un film în care actorul Emil Hossu interpreta rolul principal, în regia lui Mihai Sofronea. „Aveau nevoie de o motocicletă cu ataş veche, iar eu aveam un astfel de exemplar. A fost un film poliţist, în care am făcut cascadorii, a fost un film de diplomă al unui tânăr regizor, cu Emil Hossu în rolul principal. Eu nu a trebuit decât să-l urmăresc pe Emil Hossu, să-l depăşesc şi să mă şicanez cu el pe drum, eu fiind cu motocicleta şi el cu maşina. O idee foarte faină a filmului, era vorba de trecerea frauduloasă a frontierei pe timpul lui Ceauşescu a unui individ. Este prins de grăniceri, iar după Revoluţie iese din puşcărie, se întoarce în Clisura Dunării unde i se strică maşina şi se întâleşte cu oameni în perioada în care el încercase să fugă”, povesteşte Sebi.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
